Muncitorii din Asia fac cu ochiul și IMM-urilor. Care este situația la Buzău

România are toate șansele să atingă în acest an limita maximă stabilită pentru muncitorii străini aduși în țară, având în vedere faptul că statul a acordat deja avize pentru 40.000 de lucrători în prima jumătate a anului, iar datele din anii trecuți arată că numărul de avize este considerabil mai mare în a doua jumătate a anului. Cei mai mulți lucrători străini au sosit în România din Bangladesh, Nepal și Pakistan. În acest an, Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini pentru a fi admiși pe piața forței de muncă din România, dublu față de anul trecut. Țara noastră are nevoie de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de forță de muncă înregistrat, cu precădere, în domeniul construcțiilor.
Astfel, numărul total de avize de muncă/detașare eliberate din contingentul stabilit de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în 2022, emise în prima jumătate a anului, a fost de 36.233, arată datele transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Spre comparație, în prima jumătate a anului 2021, numărul de avize eliberate se ridica la numai 14.065. La finalul anului trecut, numărul total de avize de muncă/detașare emise a ajuns în cele din urmă la 48.796, după o dublare a numărului de avize eliberat în partea a doua a anului.
În primul semestru din 2022 numărul total de avize de muncă/detașare emise se ridică la 40.328, deci, chiar și dacă nu va exista o dublare a numărului de avize emise, tot există premisele pentru a atinge contingentul de lucrători stabilit de Guvern. Numărul cererilor de eliberare a avizelor de muncă/detașare înregistrat în primele șase luni este, de asemenea, mai mare decât dublu; de la 18.618 cereri în primul semestru din 2021, a crescut la 41.843 cereri în primul semestru din 2022.
Deficitul de angajați nu ține cont de industrii și de dimensiunea companiilor, motiv pentru care în prezent și companiile mici și mijlocii „tatonează” terenul să vadă dacă pot să aducă muncitori de pe alte piețe. România are nevoie de personal calificat pentru domenii care suferă din cauza lipsei de noi angajați, cum ar fi operatori producție, sudori, lăcătuși, dulgheri sau zidari, meserii care nu sunt foarte atractive pentru români, mai ales pentru tineri.
Motivul principal pentru care majoritatea muncitorilor străini preferă să vină în România îl reprezintă banii, salariile de la noi din ţară ajungând să fie chiar şi de trei ori mai mari decât ar fi putut câştiga în ţara de origine. Astfel, personalul străin este motivat să lucreze în ţară şi are stabilitatea oferită de contractul de angajare. De cealaltă parte, angajatorii preferă să angajeze muncitori străini pentru că au nevoie de stabilitate, în contextul în care tot mai mulți români preferă să plece, la rândul lor, în străinătate.
Filipine şi Indonezia sunt ţările care, în ultima perioadă, au livrat un număr foarte mare de muncitori străini în România; acestea sunt teritorii în care, în momentul de faţă, procesarea vizelor de muncă se face mai rapid şi nu se ajunge la un termen de aşteptare de opt luni, cum este cazul altor state din Asia.
Unii vin, alții pleacă
Cu toate acestea, în timp ce numărul locurilor de muncă este în creștere, muncitorii străini nu mai vor să lucreze pe șantiere din România. Cei care vin să muncească în România știu că este ușor ca mai apoi să plece în Schengen. „Aplică în România, unde vin și stau câteva luni până la un an, în timp ce alții nici nu stau, fug încă din aeroport. Sunt muncitori străini care adună bani și plătesc niște traficanți, astfel încât să treacă ilegal granița, pentru că nu au vize de plecare, nu au actele necesare. În condițiile acestea, nouă, agențiilor de plasare și recrutare, ne este foarte greu să facem față acestor situații”, spune Yosef Gavriel Peisakh, manager general „Work from Asia”, o agenție care aduce în România muncitori din Asia.
Pe lângă lipsa unor sancțiuni clare pentru comiterea unor asemenea fapte, un alt motiv pentru care tot mai mulți muncitori străini aleg să fugă din țara noastră îl reprezintă nesancționarea existenței unor rețele de traficanți de migranți care au luat cu asalt Internetul.
În anul 2021, Buzăul s-a aflat printre județele cu numărul cel mai mare de muncitori străini aduși pe șantiere. Cu siguranță, în acest an lucrurile vor sta la fel la Buzău, având în vedere că din 11 august vor începe lucrările pentru primul tronson din A7, Mizil-Pietroasele.
În 2021, 1.197 de străini au fost primiți în Buzău, cei mai mulți fiind din state din afara Uniunii Europene ori a Spațiului Economic European, potrivit Biroului pentru Imigrări al județului Buzău. Astfel, cel mai mare număr de persoane străine care au fost găzduite în Buzău a venit din India, urmată de Turcia, Republica Moldova, China și Nepal, însumând 864 de persoane. Restul, 333, au venit din Italia, Franța, Spania, Germania și Bulgaria, conform aceleiași surse.
Principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit reședința pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetățenilor români, UE sau SEE), angajare în muncă sau stabilirea domiciliului pe teritoriul țării noastre.
Prin urmare, în Buzău au fost emise 423 de permise de ședere temporară și 20 de permise de ședere pe termen lung pentru cetățeni din state din afara Uniunii Europene ori a Spațiului Economic European. Au fost eliberate 76 de certificate de înregistrare și 15 cărți de rezidență permanentă pentru cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/Confederației Elvețiene. În aceeași perioadă, au fost înregistrate 1.111 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare privind încadrarea în muncă a cetățenilor străini.



