luni, 23 noiembrie 2020

Buzăul, printre cele zece capitale de județ care se poate întreține singură

Veniturile proprii par să nu fie de ajuns pentru reședințele de județ din țară, arată o analiză HotNews. „Astfel că mereu primesc bani de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor. Frunzărind bugetele de anul trecut, se pare că mai toate orașele importante au cheltuit bani pe cultură, recreere și religie, dar din păcate datele nu ne arată cât la fiecare dintre aceste trei secțiuni. În majoritatea cazurilor, mai mult decât s-a alocat la sănătate. Aici sar în evidență și două reședințe de județ: Giurgiu și Vaslui. Au cheltuit zero lei pentru sănătate anul trecut, adică nimic. Asta reiese din datele oficiale”, precizează sursa citată.

Craiova a băgat o sumă mare în cultură, recreere și religie: 20% din totalul cheltuielilor. Problema este că nu știm cât la fiecare. La polul opus se află Oradea și Cluj-Napoca, care au cheltuit mai mult pentru sănătate decât pentru cultură, recreere și religie. De altfel, bugetele acestor două orașe par a fi exemple de urmat din punct de vedere al structurii cheltuielilor.

Sunt și orașe care au cheltuieli sub venituri: Miercurea Ciuc, Deva, Drobeta Turnu Severin, Piatra Neamț, Zalău, Călărași (dar extrem de puțin la sănătate), Buzău și Galați. Târgoviște a avut cheltuielile la nivelul veniturilor, dar a cheltuit foarte puțin la sănătate.

Pe partea de fonduri europene sunt orașe care au preferat să facă investiții din banii din buget, decât să apeleze la fonduri europene: Târgu Jiu, Slobozia, Slatina, Piatra Neamț, Satu Mare, Alexandria.  Acestea arată cheltuieli foarte mici pentru proiecte cu fonduri europene. „Ne-am uitat și pe datele din 2018 să vedem dacă s-au făcut atunci. La fel, sume foarte mici, Piatra Neamț având chiar zero lei în 2018. Poate statul ar trebui să facă o analiză detaliată a bugetelor locale și să nu mai acorde sume acelor localități care au cheltuit banii pe lucruri neimportante sau nu au prea atras fonduri europene (cele amintite mai sus chiar trebuie verificate), ori au făcut investiții scăzute, ca procent din total buget. Bunăstarea este dată de investiții. Multe localități preferă să folosească fondurile din buget decât să facă cheltuielile pentru fonduri europene, pentru că e mai simplu și nu se verifică cu atenție acele cheltuieli”, mai scrie HotNews.

În ceea ce privește municipiul Buzău, veniturile totale se ridică la 266,8 milioane lei, veniturile proprii sunt de 175 milioane lei, iar cheltuieli totale reprezintă 265,2 milioane lei, astfel:

  • Cheltuieli de personal – 64,7 milioane lei;
  • Asistență socială – 14,6 milioane lei;
  • Fonduri europene – 2,4 milioane lei;
  • Investiții – 25,2 mi­li­oane lei;
  • Învățământ – 27,8 milioane lei;
  • Sănătate – 8,9 mili­oane lei;
  • Cultură, recreere și religie – 45,1 milioane lei.

1 COMENTARIU

  1. Pai stai nene! Care-i marea realizare? Ar fi fost de preferat sa cheltuiasca mult peste incasari, din fonduri europene! Ar trebui judecata si destinatia banilor cheltuiti! Nu cumva multe cheltuieli au fost pe aiureli? Stati potoliti, voi „jurnalistii” de la Opinia, ca n-astept sa publicati comentariul. Stiu ca nu mai aveti simtul penibilului.

Comments are closed.

loading...
error: Content is protected !!