Pe 1 mai s-a încheiat înscrierea proiectelor pentru prima ediție a Simpozionului Internațional de Sculptură din Buzău, a anunțat sculptorul buzoian Bogdan Adrian Lefter pe pagina sa de socializare. El spune că 80 de sculptori din 31 de țări au depus pe website-ul dedicat simpozionului de la Buzău, www.buzausculpture.com, nu mai puțin de 217 de proiecte. Tot Lefter ne face cunoscut faptul că țările de proveniență ale sculptorilor participanți la selecție sunt Argentina, Armenia, Belarus, Brazilia, Bulgaria, Chile, China, Cipru, Costa Rica, Egipt, Estonia, Franța, Georgia, Germania, India, Iran, Italia, Japonia, Kosovo, Kuwait, Macedonia, Marea Britanie, Muntenegru, Peru, Polonia, România, Rusia, Spania, Thailanda, Turcia și Ucraina.
Proiectele depuse de aceștia vor fi supuse selecției în baza unui concurs cu o jurizare în două etape. Mai întâi va fi organizată o preselecție a proiectelor de către un juriu internațional, specializat. În urma acestei prime selecții se vor alege 30 la sută din numărul total de proiecte propuse. Apoi, proiectele selectate de juriu vor fi supuse votului publicului buzoian, care își va putea exprima preferințele pe website-ul dedicat simpozionului. „Suntem în faza în care juriul format din experți din România, dar și patru experți internaționali – inclusiv un profesor din China -, va selecta aproximativ 30 la sută dintre proiecte, urmând ca publicul să aibă votul final asupra celor zece lucrări care vor fi realizate și pe care le vom amplasa în Buzău. Pe 31 iunie vom avea conferința de deschidere și pe tot parcursul lunii iulie artiștii selectați vor lucra la operele lor de artă”, precizează Florina Potîrniche, directorul Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, instituția susținută de Primăria Buzău în organizarea acestui eveniment.
Un eveniment internațional ce se dorește permanentizat
Numărul mare de înscrieri la această competiție ce a fost lansată, de Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, în luna februarie a acestui an, la împlinirea a 146 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, în semn de omagiu adus marelui sculptor român, îi face pe organizatori să ia în calcul crearea unei tradiții la Buzău în ceea ce privește organizarea ei.
„Simpozionul Internațional de Sculptură începe să devină un eveniment care ne depășește ca viziune și ca amploare. Noi am gândit un proiect pilot. Nu ne-am uitat în perspectivă să spun că am făcut un plan pe cinci ani, dar se pare că acest proiect va deveni atât de important pentru județul Buzău încât, în momentul de față, discutăm despre ce ne dorim de la acest simpozion pe termen lung, pentru că ne dăm seama cât de popular va deveni. Vă spun asta pentru că am terminat perioada de înscrieri. Avem artiști din 31 de țări din întreaga lume de pe aproape toate continentele. Avem aproximativ 230 de proiecte unice înscrise, în marmură și metal; majoritatea în marmură, dar avem și artiști în metal. Mă bucur foarte mult că Bogdan Lefter a avut curajul să ne propună așa un eveniment și noi am avut resurse și am găsit deschiderea la autoritățile locale să susținem un astfel de eveniment, pentru că nu va fi ușor, dar vă asigur că vom depune toate eforturile ca el să devină un obicei pentru Buzău, având în vedere că nu avem o tradiție în sculptură”, spune directorul Florina Potîrniche. De asemenea, evenimentul este inclus în categoria celor menite să marcheze împlinirea a 1.650 de ani de la martirizarea Sfântului Sava în râul Mousaios (râul Buzăul) și, deci, de atestare a Buzăului, tema propusă de organizatori concurenților fiind cea a apei, respectiv „Memoria Apei – 1650 de ani de atestare a Buzăului”.
Juriu internațional pentru preselecție
O condiție esențială pentru orice concurs-simpozion internațional este ca o parte din juriu să fie de altă naționalitate. Astfel, în cazul competiției lansate de Buzău, juriul internațional este format din zece profesioniști din domeniul artelor plastice, decorative și arhitectură, dintre care patru jurați sunt artiști străini: Michel Aksent (profesor de sculptură și desen la Școala Națională de Arte Cergy-Pontoise, Franța), Ciprian Dominoschi (profesor de sculptură la Liceul de Artă „Margareta Sterian”, România), Han Lu (profesor asociat și coordonator de lucrări de Master în cadrul Departamentului de Sculptură, Universitatea de Arte, Northeast Normal University, China), Paul Ioniță (arhitect, România), Sakellaris Koutouzis (sculptor, Grecia), Bogdan Adrian Lefter (asistent univ. dr. Universitatea Națională de Arte București, România), Radu Murea (arhitect, România), Wilhelm Johannes Schmidt (sculptor, Africa de Sud), Alexandra Sincu (arhitect, România) și Ioana Stelea (asistent univ. dr. Universitatea Națională de Arte București, România). La această primă ediție vor participa zece sculptori profesioniști, dintre care opt artiști selectați prin intermediul concursului, la care se adaugă Bogdan Adrian Lefter (coorganizator) și Bogdan Severin Hojbotă (invitat de onoare). „Am ales ca selecția unuia dintre sculptori să fie făcută direct pe bază de invitație deoarece ne dorim să avem atât lucrări ale unor artiști consacrați, cât și ale unor artiști tineri valoroși care încă nu au avut oportunitatea de a-și dovedi talentul și abilitățile plastice”, explică Bogdan Adrian Lefter.
Lefter are încredere în deciziile buzoienilor
O altă premieră, în afară de concursul în sine, o constituie implicarea buzoienilor în procesul de selecție, având în vedere că operele rezultate vor fi amplasate în municipiu. „În cea de-a doua etapă, toate proiectele selectate de către juriu vor fi jurizate on-line de către public prin website-ul dedicat simpozionului. Jurizarea de către public se va desfășura pe parcursul a două săptămâni; pe 24 mai 2022 vor fi anunțați artiștii selectați”, spune artistul Bogdan Adrian Lefter.
Juriul și publicul vor trebui să aibă în vedere, în evaluarea lor, următoarele criterii: forma sculpturală propusă să aibă calități estetice și plastice; originalitatea și capacitatea de a înfrumuseța, armonizând și personalizând vizual spațiul urban; conceptul și gradul de adaptare/interpretare la tema simpozionului „Memoria Apei – 1650 de ani de atestare a Buzăului”; capacitatea proiectului de a pune în valoare prin formă, textură și finisaj tipul materialului folosit.
„Am ales varianta de concurs transparent unde publicul are ultimul cuvânt, deoarece, în cadrul concursurilor, abundența, calitatea și concurența ideilor originale este mult mai mare decât în cazul proiectelor cu dedicație. Pe această cale, cetățenii din Buzău au un cuvânt de spus, iar prin implicarea și responsabilizarea lor aceștia devin parteneri în creionarea viziunii artistice a orașului. Pe lângă aspectul civic apare cel cultural, prin promovarea, contactul, analiza și selectarea acestor proiecte, locuitorii din Buzău (indiferent de gradul de cunoaștere a domeniului artelor) au oportunitatea de a-și cultiva simțul critic și estetic. Fiecare colțișor al Buzăului, oricât de izolat, poate deveni unic prin introducerea operelor de artă, iar prin promovarea lor va crește vizibilitatea orașului”, mai spune Adrian Bogdan Lefter.
El vine cu argumente în favoarea participării și votului final din partea publicului buzoian, răspunzând la întrebarea „De ce votul publicului contează și va avea ultimul cuvânt?”. Iată ce spune sculptorul buzoian: „Argumentul cel mai evident ar fi pentru că aceste lucrări de artă se realizează din bani publici și este normal ca beneficiarul să decidă cum își înfrumusețează orașul. Votul publicului este unul sincer, nepărtinitor și neviciat de interesele conexe din lumea artei, este votul care ar trebui să onoreze și să valideze cel mai mult activitatea unui artist. Temerile unora că publicul este neavizat și că sistemul de votare ar fi viciat de gustul îndoielnic al publicului, nu se justifică. Din voturile publice la care am participat de-a lungul timpului, am observat mai degrabă cum cel mai adesea votul publicului este tergiversat, viciat chiar de juriul specializat care pare a sabota voința publică și valoarea autentică (gen Eurovision). Făcând parte dintr-un public fără cunoștințe muzicale, fără a fi specialist, consider că am avut capacitatea de a discerne ce este frumos, valoros și merită promovat. Rezultatul unui vot public este o medie între bunul simț, gust și sinceritate în perceperea frumosului. Nu se poate ca cei interesați să ia parte la acest proces de votare și care investesc timp în evaluarea lucrărilor, spirit civic și dorința de a avea un oraș frumos, să fie considerat un public neavizat. De aceea invit toți cetățenii Buzăului să ia parte la această jurizare, ca să aibă cu ce se mândri pe viitor și să fie conștienți că voința lor contează și pot influența decisiv aspectul orașului”, explică sculptorul Adrian Bogdan Lefter, el însuși participant cu rezultate meritorii, care îl onorează pe el, dar și comunitatea din care provine, la multe astfel de evenimente internaționale.
Cum se va implica publicul buzoian
Pe lângă posibilitatea de jurizare, publicul buzoian mai are parte și de o altă surpriză plăcută pe care o are în vedere municipalitatea. Este vorba despre asigurarea condițiilor de transport ca buzoienii să-i poată vedea pe artiști la lucru. „Pe toată perioada simpozionului, adică toată luna iulie, artiștii vor putea să fie vizitați <la locul lor de muncă>. Acesta va fi în fabrica Rotec, care ne pune la dispoziție spațiul și utilajele, și le mulțumesc pentru că s-au alăturat acestei inițiative frumoase și nișate, pentru că din păcate, sculptura nu este o artă atât de populară în țara noastră și la îndemâna tuturor. Acolo, la Rotec, vor lucra artiștii selectați; printr-un parteneriat pe care îl vom avea cu Trans Bus, vom organiza curse speciale, astfel încât oamenii din Buzău și cei care ne vizitează orașul să meargă să vadă cum se lucrează de fapt o sculptură în marmură și una în metal, pentru că est vorba despre un proces extrem de anevoios dar și interesant”, precizează directorul Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”.
Lucrările vor fi realizate în marmură românească, de Rușchița. „O să avem marmură de Rușchița. Am discutat deja cu directorul de la Fabrica din Rușchița. De acolo vom aduce niște blocuri imense de marmură, pe care le vom amplasa la fabrica Rotec. Vom folosi macaralele de acolo ca să fie întoarse și amplasate. E un întreg proces”, mai spune Florina Potârniche.
Rotec susține arta
Cu această ocazie și fabrica buzoiană va căpăta o altă față, având în vedere că va găzdui timp de o lună valoroși oameni de artă din mai multe colțuri ale lumii. Fără ajutorul acestei firme ar fi fost extrem de dificil să se găsească un spațiu adecvat și utilaje cu care să se lucra la o scară așa de mare. Pentru că este vorba despre un loc unde artiștii, sculptorii, vor lucra blocuri uriașe de marmură și de metal. De altfel directorul de la „Marghiloman” a sesizat că prin proiectele serioase și importante care au fost realizate până în prezent în cadrul instituției de cultură pe care o conduce, cu sprijinul Primăriei Buzău, firmele au început să capete încredere și să facă un pas înainte în sprijinirea artelor. „Începem ușor-ușor să câștigăm încrederea mediului privat. Dacă înainte trebuia să mergem noi să convingem,văd că acum sunt câteva companii care vin către noi și vor să susțină activitățile pe care le facem”, a afirmat directorul Florina Potârniche.
