14 judecători și procurori buzoieni se opun ,,superimunității” magistraților

Proiectul legii de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție provoacă nemulțumiri în rândul magistraților. Peste 1.000 de judecători și procurori, printre care 14 din județul Buzău, au semnat un memoriu inițiat de Asociația Forumul Judecătorilor prin care se declară împotriva introducerii în lege a obligativității avizului Consiliului Superior al ­Ma­gis­traturii (CSM) la trimiterea în judecată a magistraților, pe motiv că acesta ar reprezenta un filtru neconstituțional și o ,,superimunitate”, după cum se arată într-un comunicat al Asociației.

Printre semntarii listei de susținere a memoriului se numără judecători și procurori din Buzău care dețin sau au deținut funcții de conducere în parchete sau instanțe locale, în majoritate magistrați tineri.

Spre exemplu, printre suținătorii memoriului se numără prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat, Daniel Ungureanu, dar și procurorul Cecilia Iana, prim-procuror adjunct delegat din decembrie 2020 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, care a semnat lista alături de soțul său, Ovidiu Iana, judecător la Tribunalul Buzău. De asemenea, memoriul este susținut de fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pogoanele Lucian Gușă, ­eli­berat din funcție la cerere pe 1 noiembrie 2020. Și un fost șef al Secției Penale de la Tribunalul Buzău, judecătorul Cristian Pîslaru, se numără printre semnatarii listei de susținere a memoriului.

Magistrații arată că susțin desființarea Secției Speciale, dar consideră că modificările operate în comisia juridică a Camerei Deputaților la proiectul de lege ,,pot sabota lupta anticorupție în egală măsură ca existența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”. Semnatarii memoriului îi solicită președintelui Camerei Deputaților să sesizeze urgent Comisia de la Veneția și GRECO cu privire la acest proiect legislativ.

Ce spune memoriul magistraților

„Așa-numitele <garanții> care însoțesc proiectul legii de desființare a SIIJ, conform raportului adoptat de Comisia Juridică a Camerei Deputaților, sunt inacceptabile într-un stat de drept. Condiționarea ­tri­miterii în judecată a judecătorilor și a procurorilor, pentru săvâr­șirea anumitor infracțiuni, în special cele de corupție, de încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un <filtru> neconstituțional și scade încrederea publică în actul de justiție, deoarece riscă să fie percepută ca o <garanție a impunității> magistraților suspectați de corupție sau ca o <superimunitate>.

Subsemnații am luat act de adoptarea de Comisia Juridică a Camerei Deputaților a raportului privind Proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și atrag atenția asupra faptului că introducerea obligației ca judecătorii și procurorii să poată fi trimiși în judecată, pentru anumite infracțiuni, în special cele de corupție, numai cu încuviințarea Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al ­Ma­gistraturii, constituie un <filtru> neconstituțional și exis­tă toate premisele ca această încuviințare să fie văzută de societate drept o <garanție a impunității magistraților> sau ca o <superimunitate>.

Crearea unui corp de ma­gistrați incoruptibili, onești și profesioniști exclude acordarea unor astfel de imunități de care niciun cetățean obișnuit nu se <bucură>, iar conform art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția României, <cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discri­minări. Nimeni nu este mai presus de lege>, magistrații neputând fi situați deasupra cetățenilor obișnuiți. Mai mult, în acest fel se deschide calea spre crearea de privilegii și pentru alte categorii sociale”, se precizează în memoriu.

Semnatarii consideră că modificările operate în Comisia juridică a Camerei Deputaților pot sabota lupta anticorupție în egală măsură ca existența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. ,,Încuviințarea prealabilă din partea unui organ administrativ este incompatibilă cu valorile statului de drept, deoarece reprezintă un privilegiu inadmisibil și un filtru pentru ca magistrații să nu poată fi anchetați penal, ceea ce va asigura impunitate, fapt de neconceput în societăți democratice stabile. De asemenea, această încuviințare este contrară principiului independenței justiției, deoarece justiția este înfăptuită doar de instanțele de judecată, nu și de Consiliul Superior al Magistraturii, care este un organ administrativ și are rolul de instanță de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare.

Nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecă­tori/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetați penal. Pentru verificarea legalității rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare. Încuviințând trimiterile în judecată, ambele secții ale CSM ar deveni un fel de superiori ­ie­rar­hici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituția Româ­niei. Potrivit normei constituționale, procurorii își desfă­șoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, dar acest control ­ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Mini­sterului Public.

Mai mult, limitarea încuviințării prealabile la infracțiunile contra înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a infracțiunilor ­asi­milate infracțiunilor de corup­ție este inexplicabilă și se poate crede că scopul este acela de control al anchetelor privind corupția din magistratură, fiind practic un filtru propus doar pentru magistrații suspectați de corupție, care trebuie protejați de un organ administrativ, înainte ca o instanță de judecată indepen­dentă să pronunțe o soluție prin care să constate vinovăția sau nevinovăția magistratului anchetat.

Solicităm parlamentarilor de bună credință să nu voteze proiectul de lege PL-x nr. 108/2021 în forma adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților.

Susținem obiectivul declarat al proiectului de lege, ­res­pectiv desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, obiectiv pe care sperăm ca puterea legislativă să îl îndeplinească în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, modificările operate în Comisia juridică a Camerei Deputaților pot sabota lupta anticorupție în egală măsură ca existența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Solicităm Președintelui Camerei Deputaților să sesizeze urgent Comisia de la Veneția și GRECO cu privire la acest proiect legislativ”, se mai cere în memoriu.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat, joia trecută, raport favorabil proiectului privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, adoptând mai multe amendamente, cu 17 voturi „pentru” și 11 „împotrivă”. Ședința a fost una cu scandal, iar disputa dintre putere și opoziție i-a determinat pe șefa Curții Supreme și pe șeful CSM să părăsească sala.

Potrivit unui amendament adoptat de comisie, trimiterea în judecată a magistraților se va realiza doar cu avizul CSM. Potrivit proiectului de lege de desființare a SIIJ, dosarele în lucru nu se clasează, ci se transmit în termen de cinci zile la parchetele competente, iar cei șapte procurori SIIJ vor reveni la parchetele de unde provin. Amendamentele adoptate au fost cerute de UDMR, care a condiționat susținerea proiectului în Parlament de adoptarea acestora.  Camera Deputaților este prima cameră sesizată, Senatul fiind cameră decizională. Liderul PSD, deputatul Marcel Ciolacu a anunțat că social-democrații vor ataca la Curtea Constituțională proiectul privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Lista susținătorilor din județul Buzău

• Daniel Ungureanu – prim-procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat
• Corina Tudorache Stroe – Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău
• Florin Arion – Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău
• Cristian Daniel Pîslaru – Tribunalul Buzău
• Cosmin Marius Niță – Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău
• Mirela Partenie – Judecătoria Râmnicu Sărat
• Dragoș Daniel Tatu – Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău
• Adina Octavia Tatu – Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău
• Ovidiu Iana – Tribunalul Buzău
• Nicoleta Cecilia Iana– Prim procuror adjunct Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău
• Veronica Oprea – Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău (delegată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău)
• Ionela Rusu – Judecătoria Buzău
• Ioan Alexandru Geantă– Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău
• Lucian Gușă– procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele