Doi parlamentari s-au gândit că ar fi bine ca, în cazul suspendării provizorii a permisului auto, un conducător auto să își poată alege, în intervalul de un an de la datafaptei pentru care a fost sancționat, perioada în care suspendarea să devină efectivă. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat și urmează acum să fie dezbătut în Camera Deputaților.

Termenul de adoptare tacită a proiectului s-a împlinit chiar în prima săptămână de reluare a activității parlamentare, iar senatorii din comisia de specialitate nu și-au făcut timp pentru a întocmi un raport pentru votul din plenul ­Se­natului, așa că inițiativa a fost adoptată fără dezbatere. Guvernul s-a opus proiectului de lege, care arată că printr-o astfel de măsură nu s-ar mai atinge scopul edu­cativ și preventiv al sancțiunii contravenționale. În plus, Executivul mai arată că prevederea ar putea conduce la încălcarea Constituției, de vreme ce în cazul altor sancțiuni nu există astfel de opțiuni.

Deputații ALDE Ștefan Băișanu (în calitate de inițiator) și Adrian Mocanu (singurul semnatar al proiectului de lege) sunt cei care s-au gândit la posibilitatea alegerii intervalului de suspendare a permisului au ințiat un proiect de lege. Inițiativa legislativă prevede: în cazul suspendării provizorie a permisului auto, conducătorul auto poate să-și aleagă perioada suspendării, potrivit faptei contravenționale pe care a savârșit-o; excepțiile de la această prevedere o fac faptele deosebit de grave, care prezintă un pericol social, fiind săvârșite cu vinovăție și care sunt prezentate de legea penală și sunt pedepsite de aceasta, respectiv infracțiuni; conducătorul auto poate să-și aleagă perioada suspendării, potrivit faptei contravenționale pe care a savârșit-o, într-o perioadă de 365 de zile de la data săvârșirii faptei contravenționale. ,,Prevederile prezentei inițiative legislative vin în ajutorul șoferilor profesioniști și nu numai, care se aleg cu suspendarea permisului de conducere, iar pentru o încălcare minoră a unei reguli de circulație nu mai pot lucra și rămân <fără pâine>. Sunt de părere că la nivel național avem o problemă mare legată de suspendarea permiselor de conducere ale șoferilor”, consideră autorii proiectului, care își exprimă, totodată, speranța că inițiativa legislativă va găsi susținători indiferent de doctrina politică.

 A naibii coincidență!

Proiectul de lege a fost înregistrat la Camera ­De­putaților în data de 11 martie 2019, după exact trei săptămâni de la accidentul de circulație în urma căruia deputatul Adrian Mocanu a rămas fără permis de conducere. Reamintim că, pe 21 februarie 2019, parlamentarul buzoian a lovit o tânără care traversa pe trecerea de pietoni din apropierea sensului giratoriu din zona mallurilor; ulterior, acesta a luat victima în mașină și a transportat-o la Spitalul Județean. În aceeași zi, Poliția Rutieră i-a reținut permisul lui Mocanu și a sesizat Parchetul în legătura cu săvârșirea, de către acesta, a două fapte de natură penală, respectiv vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.

Însă, conform ordonanței semnate de procurorul ­Gheor­ghe Cornescu, de la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a decis ,,clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă (…) întrucât fapta comisă (…) nu este prevăzută de legea penală și nici nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”. Acest lucru a fost posibil, se arată în ordonanță, după ce ,,persoana vătămătă a declarat că a încercat să traverseze carosabilul, în grabă, pe culoarea roșie a semaforului electric destinat pietonilor, iar imediat după accident, conducătorul auto, ajutat de doi polițiști locali aflați în zonă, au urcat-o în autoturism, fiind transportată la spital, unde, după consultare, a fost externată. Aceasta a declarat că nu depune plângere prealabilă împotriva conducătorului auto Mocanu Adrian, că nu are pretenții materiale ori de altă natură și că nu solicită eliberarea unui certificat medico-legal”. Semn că Mocanu a căzut la pace cu victima, dat fiind că aceasta declarase polițiștilor și procurorilor buzoieni cu totul altceva în legătură cu mecanismul producerii accidentului.

Ciudat este însă faptul că ordonanța nu face vorbire despre cea de-a doua infracțiune în legătură cu care Poliția Rutieră a sesizat Parchetul – părăsirea locului accidentului -, faptă în legătură cu care ar fi fost normal se se pronunțe același procuror al Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin acest proiect de lege, Adrian Mocanu se adaugă grupului ,,deștep­ților” care propun modi­ficări pentru relaxarea legislației rutiere exclusiv pentru a-și rezolva diverse probleme pesonale sau pentru a se răzbuna pe agenții de poliție care i-au amendat sau i-au lăsat fără permis. Înaintea proiectului lui Mocanu, deputatul liberal Florin Roman   – binecunoscut client al radarelor de pe șoselele patriei – a inițiat o lege care impunea semnalizarea, de către Poliția Rutieră, a radarelor prin panouri, tentativă eșuată după ce Curtea Constituțională a declarat res­pectivul act normativ drept parțial neconstituțional.

Statistici negre pentru România  

A vorbi în România despre relaxarea legislației rutiere este echivalentul discuțiilor despre frânghie în casa spânzuratului. Spunem acest lucru întrucât România se află pe primul loc într-un clasament al țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește decesele din accidente rutiere atunci când este avut în vedere raportul dintre numărul de victime și populația totală, după cum arată datele Comisiei Europene.

În România au murit anul trecut 1.951 de oameni în accidente rutiere, anul 2008 fiind cel mai negru din ultimii 17, cu 3.000 de morți. În Uniunea Europeană au murit pe șosele 25.500 de oameni anul trecut, în timp ce în 2001 erau 54.000 de victime. Comisia Europeană notea­ză că drumurile din UE sunt cele mai sigure din lume, findcă au murit 49 de oameni la un milion de locuitori, în timp ce media mondială este de 174 de decese/milion de locuitori. „În 2017, 25.300 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere pe teritoriul UE, cu 300 mai puține decât în 2016 (-2%) și cu 6.200 mai puține decât în 2010 (-20%). Deși tendința este încurajatoare, de acum îndeplinirea obiectivului UE de reducere la jumătate a numărului de accidente rutiere mortale între 2010 și 2020 va fi foarte dificilă”, se arată în raportul Comisiei Europene.

În plus, conform aceluiași raport, alte 135.000 de persoane au suferit accidente grave anul trecut, printre care o proporție însemnată de participanți la trafic vulnerabili, cum ar fi pietonii, cicliștii și motocicliștii. „Accidentele rutiere mortale și vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci și întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 120 de ­mi­liarde de euro pe an”, se mai menționează în raport.

Comisarul european pentru Transporturi, Violeta Bulc, a declarat: „25.300 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile noastre în ultimul an și multe altele au suferit vătămări grave care le vor afecta pe viață. În spatele acestor cifre se ascund tot atâtea povești de doliu și durere. Siguranța rutieră este, fără doar și poate, o responsabilitate partajată cu statele membre, însă eu sunt convinsă că UE poate face mai mult pentru a-i proteja mai bine pe cetățenii europeni”. Potrivit raportului citat, drumurile europene sunt și în 2017 „de departe cele mai sigure drumuri din lume”, cu o medie de 49 de accidente mortale la un ­mi­lion de locuitori.

În cadrul UE, Suedia (25 de decese la un milion de locuitori), Regatul Unit (27), Țările de Jos (31) și Danemarca (32) au raportat cele mai scăzute cifre în 2017. Estonia și Slovenia au raportat cea mai mare scădere a numărului de accidente mortale față de anul 2016, de -32% și, respectiv, -20%. La polul opus, România stă cel mai rău, cu 98 de morți/mi­lion de locuitori, în timp ce Bulgaria are 96, Croația are 80 și alte patru țări au o medie de peste 60 de decese/milion de locuitori: Polonia, Grecia, Lituania și Letonia.

România și Bulgaria au fost singurele țări din Uniunea Europeană unde raportul indica peste 80, în timp ce în 2010 șapte țări erau în această situație. „A continuat să scadă, în 2017, și decalajul de performanță dintre statele membre, doar două state membre înre­gistrând o rată a accidentelor mortale mai mare de 80 de decese la un milion de locuitori (România și Bulgaria)”, conchid autorii raportului.

Proiect lege 

Adresa inițiatorilor

Expunere de motive

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.