ISTORII / Vizite regale la Buzău și la Râmnicu Sărat (III)

Demersul nostru are ca suport documentar memoriile Domnitorului/Regelui României, Carol I, care au fost publicate mai întâi în limba germană la Stuttgart, în patru volume, primul în anul 1894 și ultimul în anul 1900. În anul 1909 acestea au fost publicate și în limba română, în Tipografia Ziarului „Universul”, sub forma a 17 fascicule cu titlul „Memoriile regelui Carol I al României (De un martor ocular)”.  Versiunea și redactarea în limba română aparțin lui Mite Kremnitz, ea însăși scriitoare, soția lui Wilhelm Kremnitz, medicul personal al regelui. Ea a fost cea care l-a ajutat pe Carol să-și redacteze memoriile în limba germană și, se pare, chiar să le publice în Germania, dar a fost și colaboratoarea reginei Elisabeta pentru scrierea unor romane. În paginile acestor memorii, prințul, și apoi regele, Carol consemnează observațiile, constatările și starea de fapt la momentul călătoriilor sale în țara în care va domni 48 de ani, descriind cu fidelitate, chiar cu amănunte semnificative, și vizitele sale în Buzău și la Râmnicu Sărat. Totodată, s-au folosit și informații din presa vremii și din documente păstrate la Serviciul Județean Buzău al Arhivelor Naționale.

 

În alte memorii se relatează despre momente din anii 1881-1887:

Marți 8 martie/24 februarie (1881) – „Dimineață Dabija a semnat proiectul de lege pentru linia ferată Adjud-Ocna-București, respectiv Buzău-Cernavodă pentru a fi depus la Cameră”.

Duminică 18/30 octombrie (1881). București-Focșani – „Ora 12,30, sosirea în Buzău, vremea se înseninează. Acolo mare întâmpinare, episcopul face slujba de sfințire sub un baldachin. Apoi discursuri și prezentarea întregului personal care a construit linia Buzău – Mărășești, mers jumătate de oră mai departe pe noua linie, podul peste Buzău. Ne oprim la fiecare stație și episcopul sfințește clădirile. Ora 2,30 Râmnicu Sărat, mare întâmpinare, discurs, prezen­tarea autorităților, 10 min. Familia Suțu aici. Toate stațiile împodobite cu flori și steaguri”.

Luni 19/31 octombrie (1881) Focșani-București – „Ora 2,30 în Râmnic, mică primire. Ora 4 în Buzău, acolo îi dau lui Frunză, care a condus construcția căii ferate, Crucea de comandor al Ordinului Coroanei”. În 1881, Buzăul a fost vizitat cu ocazia unor manevre de Regele Carol I și Ionel C. Brătianu, ministrul de Război care și-a exprimat regretul că Buzăul nu are o grădină publică. Nicu Constantinescu i-a răspuns: vom avea dacă ne-o dați. În primul Consiliu de Miniștri, Crângul, până atunci proprietatea Statului, a fost dat orașului. Înaltul oaspete a vizitat și  Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” (mutat din 1890 în localul propriu, astăzi Colegiul Național „B.P.Hasdeu”), căruia i-a donat o Enciclopedie, biblioteca fiind înființată în anul 1873 de Basil Iorgulescu.

Buzău 8 iulie/26 iunie (1882) – „Ora 3,30 plecat cu trenul special la Buzău, pentru inspecția trupelor. Caniculă insuportabilă. Ora 5,30 în Ploiești, întâmpinare, la fel în Mizil. Ora 7,30 sosirea în Buzău, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, biserică, apoi prezentarea autorităților. Ora 8,30 mare dineu, toasturi. De față și generalul Cernat. Enorm de cald. Seara promenadă în grădina publică. Iluminații. Ora 11 în pat. Noaptea n-am dormit din cauza căldurii”.

Duminică 9 iulie/27 iunie Buzău-Ploiești-Sinaia – „Sculat ora 6, cer fără nori. Ora 7,30 ins­pecția Regimentului 8 Dorobanți, arșiță colosală, până la ora 9, defilare, destul de bine. Liturghie ținută de episcop. Orele 10,30 – 12 vizitat stabilimentele. Ora 12 plecare spre Ploiești, luat masa în vagon. Ora 2 în Ploiești, mare întâmpinare”.

Joi, 1 octombrie/19 septembrie (1885). Sinaia-Roman – „Ora 8,30 plecare din Sinaia cu trenul special; Sturdza și Kalinderu (administratorul Domeniilor Coroanei, n.n.) vin până la Ploiești, generalul Fălcoianu și R. Mihai până la Iași (…).  Ora 11,30 Buzău, vreme minunată și cald. Dejunat în vagon. Ora 1 Râmnicu Sărat, (…). Peste tot mari întâmpinări”.

Joi 8 octombrie/26 septembrie. Galați-București – „Ora 3 în Buzău, întâmpinare, Brătianu acolo, s-a întors fără rezultat din călătoria sa”.

Duminică, 10 octombrie/28 septembrie (1886) Sinaia-Buzău -„Ora 2,30 în Buzău, mare întâmpinare, discursuri. La Episcopie, Te Deum. Primirea autorităților. Ora 4 inspectat Regimentul de Dorobanți, ploaie, locotenent-colonel Petrescu.

Ora 5,30 înapoi. Ora 7 mare dineu, 40 persoane, toasturi. Ora 8,30  promenadă în oraș, iluminații, primire călduroasă, multă lume, ora 9,30 înapoi”.

Luni, 11 octombrie/29 septembrie Buzău – „Ora 7,30 sculat. Vreme frumoasă. Ora 9 încălecat, la manevrele cavaleriei. Regimentul 8, Bateria 3, primele momente foarte lungi și acțiune puțină. Manevrele se încheie cu un mare atac. Critică. întors abia la ora 3. Ora 3,30 vizi­tat stabilimentul, școala etc., până la ora 5. Aer plăcut. Ora 6,30 dineu, retragere cu torțe. Seara la ora 9 invitat pe toți ofițerii cavaleriei, punci, toasturi, până la ora 10 cu domnii, 300 la număr, conversat”.

Marți, 12 octombrie/30 septembrie, Buzău-București – „Vreme minunată, cald. Ora 8 la episcop, văzut paraclisul său. Ora 9 încălecat, trecut în revistă întreaga cavalerie. Exerciții de linie, atac vertical, până la ora 11, apoi defilare la trap a Regimentului 8. Trupa descălecat și prin pădure spre Buzău. Ora 12,30 dejun. Ora 2,30 plecarea din Buzău, multă lume la gară”.

Luni, 9 mai/27 aprilie (1887) Piatra-București – „La Focșani și la Râmnic foarte mulți însoțitori”.

Ora 6,30 la Buzău – „Manevre Focșani”.

Miercuri 7/19 octombrie (1887) – „Ora 2 Buzău, mare întâmpinare, cerul complet acoperit. Ora 3 Râmnicu Sărat, ploaie puternică și rece”.

Sâmbătă, 10/22 octombrie (1887) Focșani-Sinaia – „La Râmnic, Buzău și Ploiești mari întâmpinări. Rece și ploaie”.

Până în anul 1990, aceste volume, precum și alte lucrări referitoare la Casa Regală și publicate până în anul 1947, făceau parte din fondul „cu circulație specială”, așa-zisul „fond secret” și puteau fi consultate doar în sălile de lectură și doar cu aprobare „specială”. După anul menționat mai sus, ele au cunoscut mai multe reeditări de către edituri recunoscute, de apariția lor ocupându-se istorici prestigioși.

În afară de „memorii”, regele Carol a ținut și un jurnal timp de aproape 60 de ani.

*

Alte informații despre zona Buzăului și Râmnicului  găsim și în însemnările zilnice ale regelui Carol al II-lea din perioada 1937-1951, care au fost editate și reeditate abia după anul 2000:

Duminică, 21 martie 1937 „E un mare foc în satul Boldu din Râmnicu Sărat; cu vântul ce bate cu furoare astăzi, poate să fie un dezastru”.

Marți, 23 martie 1937 „La 1, plec pentru prima oară cu automotorul la Sihlea, R. Sărat, pentru vânătoare; cu mine (vin) Mihăiță (Mihai I), Tonczi și Radu”.

Miercuri, 24 martie 1937 „Vânătoare la Slobozia – R. Sărat, dată de C. Sutzu”.

Vineri, 26 martie 1937 „Programul obișnuit al zilei. Dimineața, miniștri, Costinescu mi-a arătat diagramele progresului celor 4 gemeni de la Pătârloage (mi se pare că așa se numește satul – corect, Pătârlagele), sunt în plin progres și, zice ministrul (Sănătății, Cos-tinescu), foarte bine îngrijiți”.

Sâmbătă, 25 noiembrie, 1939 „După film, am plecat la vânătoare la Rușețu (aici era un castel de vânătoare din vremea Regelui Ferdinand I, n.r.). Pe lângă plăcerea de a vâna, de astă dată am pus și o intenție politică în această absență din București, care va ține două zile”.

Duminică, 26 noiembrie, 1939  „Scoborâm la 8 din tren. Iau parte: Mihăiță, Duduia, Ernest, Dombrowski, Costache Malaxa, Rusescu și Ilie Radu. Timpul e răcoros și e zăpadă pe câmp. De neînchipuit e halul în care sunt drumurile pe aici. Pentru cei 25 km de la gara Făurei până în pădurea Rușețu ne-a trebuit un ceas și jumătate de înotat prin noroi și de zgâlțâit nemaipomenit prin gropi.

Vânătoarea a fost destul de bună, dar, din cauza zăpezii, vulpile au rămas ascunse. În total, s-au împușcat 255 de iepuri și 9 vulpi, plus un sitar, de care sunt eu responsabil.

Seara, toată lumea moartă de oboseală”.

Luni, 27 noiembrie 1939 „Duduia, simțindu-se obosită,  n-a ieșit azi. E mai frig decât ieri, și drumul până la Padina, un chin. Mai prost decât cel de ieri. E o rușine halul în care au ajuns aceste comunicații, din cauza unei permanente lipse de grijă. În această direcție este încă foarte mult de făcut, și dacă enormele nevoi ale apărării naționale n-ar fi pe prima linie, s-ar fi făcut, desigur, minuni și în această direcție.

Vânătoarea nu ține aici decât câteva ceasuri. Terenul e foarte mic. Totuși am împușcat 17 iepuri”.

Duminică, 10 noiembrie 1940, „Din nou o zi oribilă, cu știri cât se poate de rele. (…) Seara, la Radio, am prins știrea groaznică și uluitoare că azi-noapte, la 2 și ceva, a avut loc în România un puternic cutremur de pământ de forța 9, care a pricinuit mari pagube și multe victime la București, Ploiești, Câmpina, Giurgiu, Galați, Buzău, Râmnicu Sărat și Lugoj”.

Luni, 18 noiembrie 1940,  „A mai fost o zguduitură mai puțin serioasă, dar șoseaua Buzău – Brașov a fost stricată pe o lungime de 100 km”.

*

Iar în completare (despre inaugurarea Cimitirului Eroilor deja există articole și o carte, „Biserica și Cimitirul Eroilor din Buzău. Monografia unui lăcaș al identității naționale a românilor”) prezentăm Publicația nr. 11.715/6 octombrie 1931, a Comisiei Interimare (conducea orașul după încheierea manda­tului Consiliului Comunal și al primarului, până la următoarele alegeri, n.n.) a Comunei urbane Buzău, semnată de președintele Constantin Popescu, cu următorul text:

„Cetățeni! Joi, 8 octombrie a.c., între orele 11,00-13,00 dimineața, Majestatea Sa, Regele Carol al II-lea Va trece prin orașul nostru pentru a inaugura Biserica și Cimitirul Eroilor.

Vizita Majestății Sale ne onorează în mod deosebit și ne oferă prilejul de a ne exprima sentimentele noastre de iubire curată față de TRON și DINASTIE și de respect monarhic față de SUVERAN.

Pentru aceasta vă rugăm să decorați sărbătorește casele și grilajurile din drumul Majestății Sale – bd-ul Elisabeta (azi Gării, n.r.), strada Nae Stănescu (Bistriței, n.r.), Piața Daciei, strada Regele Carol II (Unirii, n.r.), iar populația întreagă, în haine de sărbătoare, să întâmpine pe Majestatea Sa cu flori și strigăte de ura pe tot parcursul”.

Comitetul de primire a Regelui Carol al II-lea a tipărit o invitație, trimisă notabilităților orașului, ce avea următorul text: „Domn… este rugat a lua parte la inaugurarea Cimitirului Eroilor din localitate, joi, 8 octombrie, ora 10,00 a.m. După această oră intrarea în cimitir este interzisă!”. O adresă specială a fost trimisă deputatului Tică Constantinescu.

În dosarul special constituit pentru acest eveniment este și o adresă a șefului Serviciului Tehnic al Primăriei către preșe­dintele Comisiei Interimare prin care solicita să se aprobe suma necesară pentru procurarea de materiale cu care să se amenajeze, pe traseul parcurs de convoiul regal, 5 arcuri de triumf: pe bd-ul Gării, strada Târgului, strada Unirii, în fața Palatului Comunal, cât și steagurile necesare (6 lei buc.).

La 5 octombrie, ora 18,00, s-a organizat o consfătuire la Palatul Comunal, „pentru a aranja programul de primire”.