Administrație

VIDEO | Toma, povestea neromanțată a Băncii de Gene, copilul cu trei moașe care trăiește la limita sărăciei

În al treilea episod al campaniei de promovare a referendumului din 26 septembrie – când buzoienii și ținteștenii sunt chemați să se pronunțe asupra unirii celor două unități administrativ-teritoriale -, pe care primarul Constantin Toma o realizează prin intermediul unor postări video pe pagina sa oficială de Facebook, acesta prezintă istoria neromanțată a unuia dintre cele mai mari proiecte ale municipalității, Banca de Gene. ,,Banca de Gene este un proiect națio­nal, dar care ajută Buzăul atât în dezvoltarea economică, dar și în zona obținerii unei hrane sănă­toase și a unui învățământ universitar de înalt nivel pentru formarea de specialiști în genetica vegetală. Din păcate, actualii decidenți politici de la București, care nu-și înțeleg menirea și nu simt româ­neș­te, au încercat blocarea acestui mare proiect sau, pur și simplu, au încercat să și-l însușească! Mă refer desigur la cei doi politicieni buzoieni fără viziune, ai puterii, ajunși parlamentari, care nu au venit până acum cu nici un proiect al lor pentru Buzău, ci doar sunt permanent împotriva a orice ar putea duce comunitatea noastră înainte! Hai să facem Buzăul mare! Țintești spre un viitor mai bun!”, a scris Toma pe Facebook.

Propunerea înființării Băncii de Gene a fost făcută în cadrul Consiliului de Dezvoltare al municipiului Buzău de către cercetă­torul Costel Vînătoru: „Putem pune Buzăul pe harta științifică a lumii, cred că nu este nimic mai puternic care ar putea face Buzăul mai cunoscut ca această bancă de gene pe care eu am propus-o. Ce înseamnă o bancă de gene la Buzău? Nu înseamnă un depozit în care să păstrăm niște semințe. Înseamnă ceva mult mai mult”, spunea, la acea oră, Costel Vînătoru.

Primarul Constantin Toma precizează că ideea lui Vînătoru a fost înțe­leasă rapid de fostul ­mi­nistru al Agriculturii Petre Daea, care a inițiat hotă­rârea de guvern de înființare a acestei instituții: „Semințele, șlefuite de moșii și strămoșii noștri, și înnobilate de cercetătorii români să fie puse la adăpost, să fie multiplicate și să avem acele legume sănătoase care au ajutat și ne-au ajutat, ca nație româ­nă, să creștem sănătoși. În acest moment, se importă peste 95 la sută din orice sămânță, din toate domeniile agriculturii românești, că vorbim de legume, că vorbim de cereale sau de alte plante tehnice. Această idee a fost lansată de domnul Costel Vînătoru, echipa de atunci, de 40 de oameni, a acceptat-o, ni s-a părut o idee măreață și, bineîn­țeles, după alte discuții cu domnul Vînătoru, am ales să fug cât mai repede la ministrul Agriculturii de atunci, domnul Petre Daea, care a înțeles necesitatea unui asemenea demers și a fost inițiatorul proiectului de hotărâre de guvern de înființare a acestei bănci de gene”, a precizat primarul.

Acesta spune că toate demersurile pentru înființarea Băncii de Gene au fost făcute de el „ca individ”, dat fiind că proiectul respectiv, fiind unul de amploare națională, nu putea fi sprijinit în mod instituțional de municipalitate: „Primăria nu poate ajuta în niciun fel ca instituție. Ca primar însă, am fost la mi­nister, am fost la Academia de Științe Agricole și Silvice, direct la președinte și la vicepreședinte, l-am adus pe Costel Vînătoru aici, să vină cu idei, l-am dus pe ministru aici, deci fac tot ce pot omenește să ajut. Instituțional nu am cum să ajut, dar ca individ trebuie să ajut și fiecare individ din acest oraș trebuie să încerce să ajute. Măcar prin comportament, prin comportament și atitudine, că vrea să schimbe ceva. Vorbim de anul 2030; nu vorbesc pentru mine de anul 2030, vorbesc pentru dumneata, care ești un tânăr. Ce va fi în 2030 dacă nu plecăm de acum și să avem această viziune, ce vom face? Fără o viziune nu vom putea realiza nimic și fără o strategie și fără un plan? Hai să începem să  muncim! Nu sunt scenarii ale unora de afară, sunt prostiile noastre și nemun­ca noastră și neangajarea noastră ca și conducători și ca oameni care putem face ceva și în acest oraș. Nu trebuie să așteptăm de la guvern, trebuie să vedem ce putem face noi!”, spunea Constantin Toma la lucră­rile Consiliului de Dezvoltare al municipiului Buzău.

După ce Partidul Social Democrat a pierdut guvernarea, prin succesul moțiunii de cenzură împo­triva guvernului condus de Viorica Dăncilă, lucrurile au stagnat, spune primarul Toma: „Bineînțeles că nu s-a găsit teren și în momentul în care am discutat cu domnul Vînătoru a reieșit că cea mai bună soluție pentru funcționarea acestei bănci de gene este în Crângul Buzăului, unde a fost sediul Urbis și unde s-au înființat la sfârșit de secol XIX sere, răsadnițe, pentru ca Buzăul de atunci să arate cât mai frumos. Am venit în Consiliul Local al munici­piului Buzău, am propus această locație, consilierii din mandatul trecut au aprobat și iată că în septembrie 2019 am avut hotărâre de guvern pentru înființarea Băncii Națio­nale de Gene aici, la Buzău. Bineînțeles că lucrurile nu au fost extraordinare după ce partidul meu a pierdut guvernarea în noiembrie 2019. Prima măsură luată de guvernul lui Ludovic Orban – mai precis de domnul Adrian Oros, ministrul Agriculturii de atunci și de acum – a fost să îl înde­părteze pe primul director al acestei instituții, probabil cel mai mare cercetător în domeniul legumiculturii românești, Costel Vînătoru. Îmi amintesc și acum cu supărare că am fost nevoit să declanșez într-un timp foarte scurt un miting, probabil primul miting organizat după 1990 în România de un primar, pentru ca domnul Vînătoru să fie repus pe post. Am reușit acest lucru, buzoienii au fost alături de mine”, precizează Toma.

El spune că se va bate în continuare ca Banca de Gene de la Buzău să func­ționeze: „Din păcate, ­pu­terea de acum a preluat această idee ca și cum ar fi fost a ei; nu mă interesează acest lucru, mă interesează să funcționeze această bancă. După ce două mari personalități aflate la putere și acum – domnul Ludovic Orban și domnul Adrian Oros – au promis aici că va fi finanțată această investiție, că va fi dezvoltată această instituție prin fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iată că nici măcar nu au depus acest proiect la ­Bru­xelles, la Comisia Europeană. Ne vom bate în continuare ca această instituție să funcționeze, pentru că odată cu dezvoltarea acestei bănci se vor dezvolta și mulți fermieri care să aducă pe piețele buzoienilor hrană sănătoasă, hrană care să ne ajute să ne dezvoltăm și economic, dar să trăim și mult mai sănătos, și nu numai din importuri”, mai arată primarul Constantin Toma în postarea video de pe pagina sa oficială de Facebook.

„Ca o chestie hazlie, eram în străinătate în momentul în care s-a aprobat de către guvern această hotărâre. Am vorbit cu domnul ministru Petre Daea, care era la Buzău să inaugureze Banca de Gene. L-am trimis pe domnul viceprimar Ionuț Apostu și s-a făcut prima inaugurare. A doua inaugurare a venit atunci când doamna Viorica Dăncilă își făcea campanie electorală pentru președinție. Și au venit și domnul Ludovic Orban cu domnul Adrian Oros și au făcut a treia inaugurare a acestei bănci de gene care, din păcate, funcționează tot la limită, pentru că actualul guvern nu înțelege că ceea ce se va întâmpla aici sau ceea ce s-ar putea întâmpla aici este un proiect național de cea mai mare anvergură, care ar putea aduce României și foarte mulți bani, dar, mai ales, foarte multă sănă­tate”, a mai spus primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.

Articole similare