VIDEO | Rahitismul, afecțiune tot mai întâlnită la copii. Ce spune un medic buzoian despre tratament

Rahitismul este o boală extrem de frecventă în România, iar, potrivit statisticilor, peste 70 la sută dintre copiii de până în trei ani suferă de această afecțiune, în forme mai ușoare sau mai severe. Poluarea tot mai accentuată a mediului, în special în orașe, lipsa expunerii la ultraviolete și alimentația deficitară în vitamina D3 au drept consecință răspândirea mai rapidă a rahitismului în zonele urbane față de cele rurale sau în localitățile situate pe litoralul Mării Negre.

Ce este rahitismul și care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni, precum și metodele de tratare, le-a detaliat medicul primar de Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, Gina Anica: „Rahitismul reprezintă o mineralizare defectuoasă sau întârziată a osului în creștere. Cauza principală a apariției rahitismului o reprezintă deficitul de vitamina D, calciu sau fosfor. Deficitul de vitamina D, care este cel mai frecvent, poate să fie un deficit nutrițional printr-un aport inadecvat de alimente bogate în vitamina D sau printr-o expunere neadecvată la razele ultraviolete solare, poate fi un deficit congenital la sugarii proveniți din mame cu deficit de vitamina D sau un deficit de vitamina D secundar în sindroame de malabsorbție sau la copiii care au tratament îndelungat cu anticonvulsivante. La fel, deficitul de calciu sau fosfor apare într-un aport  dezechilibrat de alimente bogate în calciu sau fosfor sau la copiii cu diverse sindroame de malabsorbție și tratamente anticonvulsivante pe termen lung”.

Simptomele apar din primele luni de viață ale copilului și se pot manifesta până la vârsta de doi-trei ani. Semnele ușor de recunoscut sunt deformarea scheletului sau a craniului, bombarea frunții sau scolioza. Un alt simptom care apare pe fondul carenței de vitamina D3, după cum mai adaugă medicul buzoian, se manifestă sub forma răcelilor dese și grave la copii, ce denotă o imunitate scăzută.

„Simptomele apar undeva de la vârsta de trei luni și se pot întinde până la perioada de creștere, doi-trei ani. Clinic, în principiu,  se vede pe la vârsta de trei luni, o deformare a scheletului, a craniului, oasele sunt mai moi, apare craniotabes, avem bose frontale (o bombare a frunții), o deformare a toracelui, a coastelor, o deformare a membrelor, o deformare a coloanei vertebrale la copii mai mari, cu apariția scoliozei, a cifozei, cu deformări de bazin, toate acestea sunt importante și afectează calitatea vieții mai târziu. Cel mai important efect al carenței de vitamina D îl reprezintă infecțiile, scăderea rezistenței la infecții, mai ales la infecțiile respiratorii. Copiii răcesc mult mai des și fac complicații”.

Alimentația bogată în vitamina D3, cheia tratării rahitismului

În ceea ce privește tratamentul, deosebit de importantă este îngrijirea din timpul sarcinii și aportul de vitamina D3, nu doar din alimentație, ci și din suplimente. De preferat este ca mama să alăpteze la sân copilul, dacă are această posibilitate, pentru că laptele matern asigură o mai bună absorbție a vitaminei D3, de aceea este metoda cea mai recomandată de hrănire a copilului în primele luni. Dacă acest lucru nu este posibil, mamele pot opta pentru laptele praf îmbogățit cu vitamina D3, iar mai apoi diversificarea alimentației copilului trebuie să includă gălbenușul de ou sau peștele.

„Foarte importantă este profilaxia, se începe din perioada antenatală, din ultimul trimestru de sarcină al mamei, când este importantă alimentația cu produse bogate în vitamina D, dar și cu vitamina D comprimate, după care, urmează profilaxia bebelușului: încă din a șaptea zi de viață, se administrează preparate cu vitamina D, 400 de unități pe zi obligatoriu până la vârsta de 18 luni, apoi continuăm toată perioada rece, din septembrie până în aprilie, pe toată perioada creșterii de 600 de unități pe zi, pentru a menține imunitatea copilului pe toată perioada creșterii.

Este importantă alimentația mamei, alimentația de la început, întotdeauna am insistat pe alimentația la sân, pe alăptat. Laptele matern asigură o mult mai bună absorbție a vitaminei D3, dacă nu se poate, există și preparate, formule de lapte praf îmbogățite cu vitamina D3, o diversificare corectă după care, alimentația cu gălbenuș de ou, alimente bogate în vitamina D3, gălbenușul de ou sau peștele, dacă copilul nu acceptă peștele, există și uleiul de pește, există produsele care conțin ulei de pește”, a mai adăugat medicul pediatru din cadrul SJU Buzău.

Cum definește medicul buzoian imunitatea scăzută la copii

În încheiere, medicul a clarificat și ce înseamnă imunitate scăzută, lucru care nu se referă la faptul că un copil răcește, ci trebuie observat cât de des se întâmplă și cât de gravă este răceala. Astfel, „un copil normal, sănătos, răcește și de șapte-opt ori pe an. Este normal să răcească, este important să vedem felul în care răcește, dacă îi curge nasul, are o rinoree, are un pic de febră, dar în schimb se menține acolo. Dacă infecția respiratorie este la nivelul căilor respiratorii superioare, atunci este bine, nu trebuie să ne îngrijorăm”, căci așa copilul dezvoltă imunitatea naturală, prin expunere.

În schimb, mai spune medicul buzoian, „este important să nu ajungă să facă pneumonii repetate, să nu ajungă să fie spitalizat frecvent, atunci vorbim de un copil cu o imunitate scăzută”. Precizarea este foarte importantă, mai ales în contextul medicației „după ureche”, ce poate face mai mult rău decât bine. Vaccinarea antigripală, antirujeolă, antirubeolă, precum și celelalte vaccinări de până la vârsta de un an, rămân foarte importante pe tot parcursul creșterii copilului, chiar și la adulți, pentru că astfel pot fi evitate complicațiile.