„Îl chema Nicolae. Era fratele cel mare din cei zece. Tatăl meu, Stan, îl alinta spunându-i Culai și îl vedea ca pe un exemplu, un erou. Abia ce împlinise douăzeci de ani. Și Culai a plecat într-o zi, din satul lui, Bentu, județul Buzău, la război, Al Doilea Război Mondial. Avea un băiat mic și o soție tânără, care îl așteptau acasă, dar Culai nu s-a mai întors, niciodată… Așa s-a întâmplat și cu fratele cel mare, Marin, sau cu vărul Dinu ai bunicului meu, Petre, din 
partea mamei mele, Stanca, din satul Mânzu, județul Buzău. Unchiul meu, Vasile, din partea tatălui meu, a avut mai mult noroc și s-a întors în satul lui, Bentu, după vreo doi ani de prizonierat, plin de schije pe tot corpul, dar viu. Vedeți?… Poate ne plictisim să mai vorbim despre trecut, poate nu mai găsim timp pentru așa ceva, poate am obosit… dar… acești oameni au avut și ei un nume, o viață, au avut vise, planuri, speranțe… Cred că fiecare dintre noi are în familie, sau printre prieteni, cunoscuți, vecini… o istorie ca asta… Este o istorie care ne amintește despre… eroii noștri… De aceea, cred că e bine să nu-i uităm, să-i pomenim și să-i mângâiem, acolo unde sunt ei, la stele, cu un gând bun, cu o vorbă bună, cu un cântec sincer, pornit din inima noastră. Cinste lor!!!”, detalia poveștile cu final trist din famila sa Laurențiu Cazan.
Fire artistică profundă, cântărețul le-a dedicat în mod special una dintre piesele lui preferate celor căzuți la datorie. Piesa se intitulează „Aud un strigăt”, iar muzica și versurile îi aparțin.
Și pentru că în ultima vreme și-a ținut fanii la curent cu activitățile și sentimentele ce i le-a adus aminte de sărbători sau evenimente inedite, buzoianul a mărturisit că, de câte ori vine vorba despre Eurovison, primește de la fanii săi sau de la prieteni din țară și străinătate ori de la colegi din lumea artistică mesaje în legatură cu piesa „Say Something”: „Da, știu, probabil ar fi avut o șansă. Este piesa compusă de mine, care a fost cel mai mult preluată de foarte mulți artiști români sau străini, de-a lungul anilor. Numai la Cerbul de Aur din Brașov au cântat-o în concurs artiști din Italia, Olanda, Franța, SUA, Elveția, Ungaria, Bulgaria. Prestația cu cel mai mare succes a fost a lui Worthy Davis, din SUA, care a câștigat în 1994 Trofeul Cerbul de Aur cu «Say Something». Sunt multe de povestit. Ar trebui să fac un serial întreg cu istoria acestei piese… pe care mulți nu o cunosc. De altfel, aflu din numeroasele lor mesaje, mai ales pe YouTube, că nu știau că este compusă de un cetățean român. Asta este. Oamenii nu au nicio vină. Înseamnă că încă mai are nevoie de promovare. M-am gândit, de multe ori, să dau o piesă de-a mea unui solist sau soliste din generația actuală pentru competiția asta internațională atât de importantă”, a mai completat Laurențiu Cazan.
Trecând peste regrete și aduceri aminte, buzoianul a menționt și veștile bune legate de activitatea sa profesională, precizând că acum se află în faza de finalizare a unui nou album, la care lucrează de ceva vreme. „Sunt aproape de final, un nou album, noi gânduri, noi melodii. Să vă bucurați de sănătate, iubire și muzică bună!”, le-a transmis Laurențiu Cazan fanilor muzicii sale.
