VIDEO | Canalul Iazul Morilor, între vis și realitate

Săptămâna trecută, Primăria Buzău și Primăria Vernești au depus o solicitare către Ministerul Agriculturii, de trecere a canalului Iazul Morilor în proprietatea publică a municipiului, respectiv a comunei, dat fiind că aproximativ șase kilometri din cursul de apă trec prin această din urmă unitate administrativ-teritorială.

În acest context, primarul Constantin Toma spune că o primă etapă din proiectul de modernizare a canalului Iazul Morilor a fost bifată, iar răspunsul pozitiv din partea Ministerului este primul pas pentru a obține o Hotărâre de Guvern, în baza căreia să fie accesate, mai apoi, finanțările europene. „Proiectul nostru, pe care încercăm să îl finanțăm pe bani europeni, se numește «Proiect Integrat pentru Reconstrucția Ecologică a Arealului Natura 2000», a canalului natural Iazul Morilor și a lacurilor pe care acesta le alimentează. Încercăm să depunem un asemenea proiect și, din această cauză, avem nevoie de proprietate asupra iazului. Am vorbit cu ministrul Chesnoiu, al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și a fost de acord”, a precizat Toma.

Aflat pe teren, la marginea orașului, acolo pe unde firul de apă își are cursul, Constantin Toma a făcut câteva precizări, într-o înregistrare video pe care a postat-o pe pagina sa oficială de Facebook, atât cu privire la starea actuală a canalului, dar și în ceea ce privește planurile viitoare de reabilitare și dezvoltare a acestuia. Edilul a constatat că  porțiuni din canalul Iazul Morilor sunt adevărate „focare de infecție”, după cum le-a catalogat, fiind acoperite de mormane de gunoaie sau de animale moarte: „Sunt zone întregi în care s-au depozitat foarte, foarte multe gunoaie, iar toate lacurile din municipiul Buzău, care sunt alimentate exclusiv din acest iaz al Morilor, primesc și apă care este poluată și nu este deloc în regulă”. Acesta a mai spus că lucrurile nu vor rămâne așa, iar polițiștii locali patrulează activ în zonă, pentru a-i prinde pe cei care se descotorosesc de gunoaie în aceste locuri și pentru a-i sancționa aspru.

Primarul buzoian are planuri îndrăznețe cu canalul Iazul Morilor, multe dintre ele fiind blocate de faptul că unele suprafețe au fost incluse în situl Natura 2000, al ariilor protejate, pentru că aici ar viețui două specii vulnerabile: buhaiul de baltă cu burta roșie și poponetele. Deși nu neagă că animalele ar exista, primarul Toma este sceptic cu privire la existența lor actuală, dat fiind că nu au fost văzute în zonă. „Avem 104 hectare Natura 2000, din care 18 hectare de stuf. Aceste spații au fost blocate și transformate în rezervație naturală pentru faptul că ar exista, nu negăm treaba asta, dar deocamdată nu le-a văzut nimeni, o broască – buhaiul de baltă -, și un poponete, care ar viețui pe-aici, dar nu viețuiește. Țin la biodiversitate, dar aceste zone ar putea fi transformate într-un frumos lac, de ce nu, din care să se poată pescui și să fie amenajate inclusiv locuri de picnic”, a spus Constantin Toma.

Planul principal al primarului Buzăului este de a pune în valoare canalul, prin diverse activități recreative, care îi vor atrage pe buzoieni. Pe lângă amenajarea unor piste pentru biciclete, care să lege Buzăul și Verneștiul, primarul are de gând să amenajeze și locuri pentru picnic, unde buzoienii să se refugieze în week-end-uri: „Acest canal, Iazul Morilor, poate pune în valoare și cele câteva sute de hectare, dar poate furniza și numeroase activități economice și de recreere. Mă gândesc inclusiv la amenajări piscicole, recreative, inclusiv piste de biciclete de la Vernești până la ieșire spre Gălbinași, acolo unde se varsă canalul Iazul Morilor în râul Buzău”.

Un alt plan este acela de captare a apei de ploaie și de transportare în lacurile din oraș, astfel încât suprafața să fie mărită, dar și să fie create lacuri noi. Primarul își dorește ca Buzăul să continue pe linia dezvoltării ecologice, iar, pentru a accesa cât mai multe fonduri europene pe această filieră, trebuie și idei numeroase. „În același timp, mai am un vis, să folosim iazul pentru a aduna apa de ploaie, apa meteorică pe care o primim pe factură acum, s-o adunăm atât în canal, după ce îi vom face o pretratare, dar s-o ducem și în lacurile existente și altele pe care le vom crea. Astfel, vrem să ajungem de la 15-20 de hectare suprafețe de lucii de apă, câte avem în momentul acesta, la 200 de hectare, pentru că este posibil așa ceva. Este o perspectivă destul de apropiată, pentru că sunt foarte mulți bani pe care îi putem lua prin fonduri europene și trebuie să avem idei cât mai multe, care să ne ajute în această tranziție ecologică”, a spus Toma.