UrbanizeHUB: Buzăul, pe locul al patrulea în topul celor mai eficiente administrații din România

Buzăul ocupă locul al patrulea într-un top al celor mai performante administrații din România, clasament realizat de UrbanizeHub, ,,cel mai important hub de analiză și dezvoltare a politicilor și regenerării urbane”, a anunțat primarul Constantin Toma pe pagina sa oficială de Facebook.

,,Dragi buzoieni, Buzăul pe locul 4 din cele mai performante primării din Ro­mânia! Iată că într-un studiu privind <Cele mai performante administrații din Ro­mânia>, publicat de curând de UrbanizeHub, cel mai important hub de analiză și dezvoltare a politicilor și regenerării urbane, precum și guvernanței publice din Ro­mânia, Primă­ria Municipiului Buzău a fost clasată pe locul 4, într-un top al celor mai bune 10 administrații din România.    S-a remarcat faptul că orașul nostru este printre singurele din țară care au deja un brand recunoscut și o viziune de dezvoltare, care poate asigura un viitor bun comunității noastre”, a scris Toma pe Facebook.

În anul 2017, UrbanizeHub a elaborat un ,,Îndrumar pentru Primari”, un do­cument care prezintă o serie de priorități ce ar trebui să fie pe agenda fiecărui primar din România. ,,Aceste prio­rități rămân de actualitate și acum, patru ani mai târziu. La finalul îndrumarului, noi am prezentat un top cu cele mai eficiente zece primării din țară. Acest top a făcut mai multă vâlvă decât îndrumarul în sine și ne-am gândit să îl refacem la patru ani (un mandat) de la lansare. Scopul nu este de a face vâlvă din nou (deși nu ne supărăm dacă asta se va întâmpla), ci să readucem pe tapet îndrumarul, având în vedere că suntem într-un nou mandat la nivel local și anul acesta a pornit noul ciclu de finanțare europeană”, scrie UrbanizeHub.

Care au fost criteriile de departajare

Sursa citată precizează că în realizarea topului s-a plecat de la un set de indicatori obiectivi, suplimentați cu o abordare subiectivă, respec­tiv au fost analizate cu pre­cădere primăriile cu realizări aparte sau inovații într-un domeniu sau altul.

Conform îndrumarului, cel mai important indicator pentru performanța unei administrații locale este forța sectorului privat. Fără un sector privat performant, nu contează cât beton și asfalt toarnă o primărie. Din păcate însă, foarte puține primării își asumă în mod direct un rol activ în dialogul cu sectorul privat. În cele mai fericite cazuri, primăriile au grijă să creeze condiții favorizante atunci când un investitor strategic anunță intenția de a veni la nivel local.

Ca atare, primul indicator la care ne-am uitat a fost capacitatea de a mobiliza fonduri europene. Este indicatorul cel mai des folosit pentru a măsura proactivitatea și implicarea unei administrații locale în România, în momentul de față (pe viitor, sperăm ca mult mai multă lume să se uite la capacitatea unei primării de a atrage investiții private). ,,Pentru a calcula acest indicator am profitat de baza de date pusă recent la dispoziție de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Din păcate, această bază de date nu este foarte ușor de folosit și a trebuit puțină muncă de chinez bătrân pentru a extrage datele pentru toate municipiile și orașele din România. Datele acestea au fost suplimentate cu date disponibile separate pe programele Interreg, ce au adus venituri adiționale importante localităților din ju­dețele de graniță”, scrie UrbanizeHUB.

Trebuie menționat că datele pe fonduri europene nu reprezintă absorbție efectivă, ci toate proiectele europene contractate până în martie 2021. Având în ve­dere că gradul de supra-contractare a fondurilor europene a ajuns la 130%, la nivel național, nu vom vedea modificări mari față de aceste cifre.

O altă mențiune necesară este că aceste sume reprezintă estimări. ,,Multe proiecte sunt făcute în parteneriat, și nu am avut întotdeauna la dispoziție defalcarea sumelor pe par­teneri. Situația exactă și finală o vom avea odată ce execuțiile bugetare pe 2023 vor fi disponibile. Atunci vom ști ce s-a cheltuit efectiv. Momentan, vedem din cifrele existente, că investițiile de capital pe 2014-2020 (ce includ și investițiile făcute din foduri proprii) sunt mult sub sumele contractate pe fonduri europene – ceea ce indică dependența mare a primăriilor din Ro­mânia de fonduri europene și necesitatea gândirii unor soluții pentru a crește veniturile proprii’’, mai scrie sursa citată.

În cele din urmă, accesul la fonduri europene este inegal pentru orașele din România. Regiuni mai sărace, precum Nord-Est au avut alocări mai generoase decât celelalte regiuni; județele din zona de graniță au avut acces la sume adiționale prin programele transfrontaliere Interreg; de asemenea, câteva orașe din țară (Iași, Timișoara, Râm­nicu Vâlcea, Bacău, Focșani, Botoșani, București) au avut acces dedicat la fonduri substanțiale pentru reabilitarea sistemului de termoficare. Ca atare, unele orașe au avut condiții mai bune pentru a performa pe fonduri europene, deși nu toate au știut să beneficieze de lucrul acesta.

Datele pe fonduri europene au fost suplimentate cu o serie de alți indicatori, după cum urmează:

• PIB per cap de locu­itor. Prioritatea zero pentru orice primărie ar trebui să fie un sector privat dinamic. Foarte puține primării și-au asumat un rol pro-activ în atragerea strategică a investitorilor și puține au o strategie clară de susținere a mediului privat local.
• Rata de promovabilitate la Bacalaureat. Dacă nu știi să îți pregătești ge­nerațiile viitoare, nu poți spera să performezi. Primă­riile pot, formal, să se ocupe numai de infrastructura formală, dar în practică au mult mai multe instrumente pentru a asigura performanța în acest sector.
• Ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri. Capacitatea unei administrații locale de a genera venituri proprii este importantă și va fi vitală atunci când volumul fondurilor europene va scădea.
• Populația la fiecare angajat din primărie. Unele primării sunt performante, altele sunt hiper-performante – mai exact, ele știu să facă multe cu puțin. Un primar bun știe să atragă oameni performanți și să îi capaciteze să livreze la un ni­vel înalt.
• Cheltuieli de capital. Capacitatea de a mobiliza cât mai multe venituri de la nivel local pentru investiții cheie este unul din criteriile cele mai importante pentru a măsura performanța unei primării.

 

Ce spune UrbanizeHub despre municipiul Buzău

Buzăul nu are o locație geografică favorizantă (deși proximitatea față de București este un atu), nu are patrimoniu istoric bogat ca alte orașe din vest și nu a ieșit din comunism cu o bază economică solidă. Ca atare, are condiții mult mai dificile pentru a face performanță, dar totuși reu­șește să performeze. În momentul de față, Primarul Buzăului este printre pu­ținii din țară cu o viziune clară și bine conturată pentru oraș și cu un focus clar pe atragerea de investitori, oameni și turiști la Buzău. Când îl veți vedea la televizor, veți vedea că inerent va atinge priori­tățile strategice ale ora­șului și ce măsuri au fost gândite pentru a mișca orașul în direcția propusă. Recent, Buzăul a făcut rondul presei după ce a reușit să obțină titlul de cel mai bun brand de oraș din Europa, câștigând în faza finală în fața Parisului. Jos pălăria, nu?! Ce lumea știe mai puțin este că acest brand de oraș a fost dezvoltat cu ani în urmă de o echipă de experți români în comunicare foarte buni, iar administrația locală a și adoptat acest brand și l-a încorporat în mai toate activitățile lor. Momentan, din păcate, singurele orașe cu brand de oraș coerent în țară sunt Buzău, Alba Iulia, Constanța și Oradea (cel puțin din ce știm noi). Ultima realizare a Buzăului este inițiativa de a alipi Comuna Țintești de Municipiul Buzău – ce a încercat și Oradea cu Sânmartin acum câțiva ani, dar nu au reușit pentru că au lipsit câteva sute de oameni pentru a atinge pragul de 50% necesar pentru referendumul de alipire. Pragul pentru referendum a scăzut la 30% și noi sperăm că această inițiativă a Primarului Buzău să aibă succes și să inspire alte localități să urmeze exemplul.