Universitate la Buzău vs. înjurătură politică. Ce au apreciat buzoienii în campania pentru parlamentare

Universitatea Politehnică Bu­curești vs. Universitatea Du­nărea de Jos Galați, aceasta a fost una dintre temele rostogolite cu obstinație de două dintre formațiunile politice buzoiene angrenate în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie. Una dintre multele teme menite să atragă cât mai mulți votanți cu care partidele aspirante la un loc la masa bogaților numit Parlamentul Ro­mâniei au bombardat buzoienii în perioada de dinaintea scruti­nu­lui ale cărui rezultate sunt deja cunoscute.

Ne propunem ca, în cele ce urmează, să facem o scurtă ana­liză a temelor care au fost pe placul buzoienilor sau, dimpotrivă, i-au lăsat reci pe aceștia, urmând ca o concluzie finală să o tragă cititorul acestor rânduri.

Buzăul, centru universitar

Într-o țară în care fabricile de diplome au ajuns, la un moment dat, politică de stat, în care firmele specialiazate pe producție plâng după forță de mun­că calificată, în timp ce ab­sol­venții de instituții de învăță­mânt superior fantomă, care nu au avut norocul sau propteaua necesară obținerii unui post la stat, fie au ajuns să care cu spatele prin hypermarketuri fie să îngroașe rândurile tăietorilor de frunză la câini, două formațiuni politice au ieșit pe interval cu promisiuni electorale privind înființarea unor filiale a celor două mai mult decât respectabile universități. Cadre universitare ori responsabili administrativi ai celor două instituții de învățământ superior au fost plimbați prin municipiu mai ceva precum sfintele moaș­te, au defilat în fața presei și pe la sediile unor instituții publice sau pe la diverse firme disperate de lipsa muncitorilor calificați.

Propunerile în sine nu sunt deloc rele. Asemenea filiale s-ar putea adresa tinerilor proveniți din familii defavorizate, ai căror părinți nu ar putea suporta costurile întreținerii unui student într-un centru universitar consacrat, iar inițiativele Partidului Național Liberal și ale PRO România le-ar putea înlesni accesul acestora la învăță­mântul superior. Subiectul, însă, nu i-a încălzit prea tare pe buzoieni, semn că rezultatele electorale ale celor două for­mațiuni s-au situat mult sub propriile așteptări.

Așa cum și alte promisiuni electorale, de genul autos­trăzii care bate la poarta județului, construcții futuriste cu diverse destinații și alte avioane și OZN-uri, i-au lăsat reci pe votanți; mai ales cele care au venit din partea unora care mai-mai că nu plân­geau când explicau cât de drag le este Buzăul, dar nu erau capabili să rețină câteva nume de comune din preajma municipiului reședință de județ.

Corturile din curtea spitalului

Cu o organizație omorâtă chiar la câteva zile după alegerile europarlamentare de anul trecut, pregătită de prohodul de Sfântul Nicolae, Uniunea Salvați România a crezut că îl apucă pe Dumnezeu de picior în momentul în care a primit de la Centru un candidat de import pentru funcția de deputat. Emanuel Ungureanu, cu­nos­cut în ultimii patru ani prin dezvăluirile sale privind starea sistemului medical, sistem pe care am avut ocazia să îl vedem în toată splendoarea sa în zilele pandemiei, a încercat să facă o șmecherie asemănătoare și la Buzău. Mai ales că al său contracandidat direct a fost nimeni altul decât managerul Spitalului Județean de Urgență. A descins lângă un perete scorojit la exterior al secției aflată în plină reabilitare cu bani europeni și a început să povestească despre diverse lipsuri ale activității manageriale, de la lipsa de aspirine până la oameni suspecți de infecție cu Coronavirus care îngheață în corturile din curtea spitalului. Care corturi, ce să vezi, nu mai erau acolo de câtva timp, fiind înlocuite cu module! Rezultatul prestației: procente în minus pentru Alianța USR-PLUS față de votul politic din septembrie.

Atacul la persoană, încă agreat de buzoieni

Dacă până acum am semnalat câteva chestiuni rostogolite în campania electorală care i-au lăsat reci pe buzoieni, să spunem câte ceva și despre cele care au adus procente celor care le-au lansat în spațiul public. Atacul la persoană, expresiile tari, acuzele de pesedism vopsit sunt încă teme care au prins la buzoienii care au votat pe 6 decembrie. Maeștrii stilului: reprezentanții grupării din jurul (încă) deputatului Adrian Mocanu, care a candidat anul acesta din partea Partidului Mișcarea Populară. Aceștia s-au clasat pe locul al treilea în ierarhia județeană, fiind opriți însă de scorul național să ajungă în Parlament. Probabil că odată cu dispariția din linia întâi a deputatului Adrian Mocanu și a senatorului Dorin Bădulescu, politica buzoiană ar putea să nu mai asiste, cel puțin în următorii patru ani, la traseism și la discurs de tip „ba pe-a mamei dumneavoastră” ridicate la rang de crez politic.