Actualitate

Unde s-a împotmolit „proiectul pentru ţară Banca de gene de la Buzău”

Banca de gene de la Buzău, un proiect care ar aduce beneficii enorme la nivel naţional, este trecut cu vederea de responsabilii din Ministerul Agriculturii. Este greu de înţeles de ce se amână punerea în funcţiune acestei instituţii, mai ales acum, când pandemia a demonstrat cât de dependenţi suntem de aprovizio­narea cu alimente din alte ţări.

„Dacă s-ar închide acele culoare verzi, în două-trei săptă­mâni am vedea cum stăm cu producţia româ­nească. Importăm foarte mult, de multe ori de calitate foarte proastă şi Banca de gene era un embrion, un germen, care făcea să crească, uşor-uşor, producţia de seminţe româneşti, astfel încât să valorificăm rezultatele cercetării din România şi să ocupăm un loc în piaţă. Rămâneau mai mulţi bani în ţară, puteam crea locuri de muncă şi puteam dezvolta cu identitate clară româ­nească acest sector”, spune cerce­tătorul Costel Vânătoru.

Situaţia acestui proiect este neclară, pentru că încă se mai fac analize dacă este oportună înfiinţarea Băncii de gene de la Buzău, în condiţiile în care s-au făcut deja primii paşi. Primăria Buzău a transferat deja terenuri la Ministerul Agriculturii pentru fun­cţionarea acestei instituţii. „Instituţia este înmatriculată. Avem terenurile. Am făcut protocolul de predare de la Primărie către Ministerul Agriculturii conform Ho­tărârii de Guvern. Urma să începem activitatea”, precizează cerce­tătorul Costel Vână­toru. Din păcate, s-au blocat angajările. Cum să fun­cţioneze o instituţie fără personal?

„Eu am solicitat Ministerului Agriculturii să facem angajări, pentru că, la începutul anului, ministrul Agriculturii a emis un Ordin prin care pentru orice angajat în structura Ministerului Agriculturii, fie că este la Direcţia Agricolă, APIA, AFIR, sau la orice altă instituţie care ţine de minister, angajarea se face numai prin acordul scris al ministrului. Şi atunci, apărând acest ordin, am solicitat ministerului să deblocheze cele 12 posturi care au fost aprobate în organigrama aprobată de ministrul Petre Daea şi o solicitare de suplimentare a posturilor, motivând că ar trebui pentru buna funcţi­onare cel puţin 20 de angajaţi, dacă nu 30, cât prevede legea. Legea prevede ca Banca de gene să poată funcţiona cu 30 de salariaţi, la care se vor adăuga, în funcţie de necesar, prin Ordin de ministru, alte posturi. Practic trebuia să fi avut 30 de salariaţi pentru a începe treaba”, mai spune Vânătoru.

De la ce a pornit blocajul proiectului

Firul evenimentelor care au condus la împotmolirea acestui proiect valoros pentru ţară ar fi următorul: prima decizie a actualului minis­tru al Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, în le­gătură cu acest subiect, a fost să îl demită pe cer­cetătorul Costel Vână­toru din funcţia de director a acestei instituţii care abia căpătase identitate oficială. După protestele buzoienilor, care au ajuns să iasă în stradă, la câteva zile au apărut câteva precizări  ale MADR despre de­miterea lui Vânătoru. Dintr-un comunicat transmis presei,  reieşea că nu se dorea funcţionarea, ci în­chiderea instituţiei nou-înfiinţate, pe motiv că „Banca de Gene Buzău la acest moment este un proiect nefuncţional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă”. De asemenea, cer­cetătorului Costel Vânătoru, i-au fost aduse acuze, menite a-l discredita, că la MADR „nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău”, justificându-se, astfel, numirea noului director, Adrian Chesnoiu, în locul lui Vâ­nătoru fix pentru a ela­bo­ra această strategie.

„Mie nu mi-a cerut nimeni o strategie de dezvoltare a Băncii de gene. Dimpotrivă, am stat la minister cu zilele ca să le-o prezint,  şi nu m-au ­pri­mit”, spune cu tristeţe cercetătorul buzoian.

Reparaţia acestei decizii a venit în Ajunul Naşterii Domnului, adică pe finalul anului 2019, când cer­cetătorul Costel Vâ­nătoru a fost reinstalat în funcţia de director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medi­ci­nale Buzău, prin decizia aceluiaş minis­trul Nechita-Adrian Oros. Astfel, s-a reparat o mare nedreptate. Dar lucrurile nu au mers mai departe pentru că nu se fac angajări. În acest mod, instituţia există doar scriptic, nu şi faptic.

În acel comunicat  emis de MADR s-a încercat să ­acre­diteze  la momentul respectiv ideea că „la momentul fundamentării înfiinţării Băncii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcţională”, care are „toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiţii care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăţi ve­getale”. Astfel, una dintre motivaţiile conducerii Ministerului Agriculturii  a fost că avem la Suceava o bancă de gene.

Cercetătorul Costel Vână­toru demontează aceas­tă motivaţie spunând că „avem la Suceava un depozit de seminţe. E cu totul altceva faţă de o adevărată bancă de gene pentru floricultură, legumicultură, aşa cum a trecut-o noi aici, o bancă care  să fie pe plan internaţional şi să se ocupe de acest domeniu.

La Suceava putea să rămână în continuare un depozit naţio­nal, unde băncile de gene să trimită creaţiile care erau cunoscute bine şi amprentate. Este un proiect pentru ţară, pentru economia ţării, pentru români, de a conserva aceste resurse naţionale. Sunt zone unde importăm peste 90% dintre specii. Ar trebui să fim echilibraţi şi să nu cedăm aşa, că noi  nu avem nimic românesc care să fie bun şi că trebuie să importăm orice sămânţă, orice soi, orice plantă, pentru că ale noastre nu sunt bune”.

O altă motivaţie , mai de actualitate, a oficialilor de la Ministerul Agriculturii  este pandemia generată de virusul Covid 19.

„După cum ştiţi, a fost emisă o hotărâre de Guvern, prin care s-a alocat baza instituţiei. O adresă trimisă de actualul ministru al Agriculturii ne-a blocat acest proiect, motivat de faptul că, sigur, Covidul îngreunează decizia, şi că urmează să se mai facă analize şi evaluări şi verificări dacă va fi nevoie să înfiinţăm această bancă. M-am întristat când am văzut acest răspuns. Cred că dacă am fi avut nu o bancă de gene, ci nu ştiu câte în România, nu ar fi trebuit să avem o astfel de abordare. În zona aceasta, cu cât avem mai multe, cu atât putem vorbi de siguranţa alimentară a poporului nostru. Speranţa moare ultima. Măcar va rămâne în conştiinţa buzoienilor, a celor care m-au cunoscut, că am avut această intenţie, această dorinţă de a face acest proiect. Eu sper să se întâmple mai multe decât intenţia”, a declarat cer­cetătorul Costel Vânătoru.

Articole similare