Un nou „schimb de amabilități” între primarul Constantin Toma și președintele Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu – acesta din urmă prin reprezentanți -, a debutat la jumătatea acestei săptămâni, semn că mult-trâmbițata Pax Romana dintre cei doi colegi de partid rămâne o utopie.
De această dată, cel care a pus paie pe foc este primarul Constantin Toma, iar obiectul disputei este intenția acestuia de a pune bazele unui nou teatru la Buzău, un teatru de repertoriu, cu actori angajați și condus, cel mai probabil, de un actor și regizor cu un CV impresionant. Este vorba despre basarabeanul Petru Hadârcă, actor la teatrele „Luceafărul” (1985-1991) și „Mihai Eminescu” (1991-1994) din Chișinău, „Ion Creangă” (1994-1996) și „Nottara” (1995-1997) din București; a fost director artistic al Studioului de creație „Apropont” din Chișinău (1997-2001), al Teatrului muzical „Ginta Latină” (2001-2003), precum și al Teatrului Național „Mihai Eminescu” (2003-2004). A jucat în roluri principale în peste 50 de spectacole de teatru, filme televizate și artistice și a fost regizor și autor de emisiuni la postul de radio „Vocea Basarabiei”.
„Ofertă repertorială slabă”
În referatul la proiectul de hotărâre care va fi supus votului consilierilor municipali (pe care îl găsiți integral AICI), Toma consemnează faptul că oferta culturală a municipiului este una „slabă”: „La o analiză atentă a diversității culturale a Municipiului Buzău, observăm oferta slabă, din punct de vedere cultural, corelată la numărul de locuitori ai municipiului nostru. La o populație de aproximativ 130.000 de locuitori, Teatrul «George Ciprian» este singura instituție publică de spectacole (de proiecte) care nu reușește să acopere toate nevoile culturale și spectaculare ale buzoienilor. Oferta repertorială slabă (lipsa unei stagiuni clar construite din punct de vedere artistic) precum și lipsa unui colectiv artistic care să devină centrul de interes cultural și educațional al cetățenilor municipiului Buzău, sunt câteva dintre argumentele prezentei propuneri”, arată primarul Constantin Toma.
„O jignire la adresa personalului teatrului”
De cealaltă parte, iminența apariției a unei concurențe serioase nu a căzut deloc bine nici președintelui Consiliului Județean și nici conducerii Teatrului „George Ciprian”, conducere care tocmai a primit nota 10 la evaluarea anuală a activității din 2021. Astfel că, miercuri seară, în spațiul public a apărut un comunicat de presă semnat curajos „colectivul Teatrului «George Ciprian» din Buzău”, prin care se aduce la cunoștința buzoienilor nemulțumirea față de „modul în care este argumentată necesitatea înființării” teatrului municipal. Mai mult, paragraful reprodus mai sus este considerat „denigrator”.
„Colectivul Teatrului «George Ciprian» din Buzău este nemulțumit de modul în care este argumentată necesitatea înființării Teatrului Municipal «V. Maximilian». În referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, apare următorul paragraf denigrator (…) Îl invităm pe domnul Primar Constantin Toma să publice analiza de nevoi pe care a realizat-o în prealabil pentru a fundamenta observațiile de mai sus. Un studiu precum Barometrul de Consum Cultural efectuat la nivelul orașului sau chiar al județului Buzău ar fi binevenit și ar ajuta toate instituțiile de cultură locale să își îmbunătățească activitatea. În absența unui astfel de studiu, orice afirmații legate de «nevoile culturale» ale buzoienilor sunt pure speculații.
Domnul Primar a afirmat anterior că «Buzăul este singurul oraș din România, reședință de județ, cu peste o sută de mii de locuitori, care nu are un teatru». Considerăm că astfel de afirmații șterg cu buretele activitatea de 26 de ani a Teatrului «George Ciprian» și reprezintă o jignire la adresa personalului teatrului, a publicului buzoian și a artiștilor colaboratori. Pe scena noastră au urcat nume de referință ale teatrului românesc, precum Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Mircea Diaconu, Maia Morgenstern, Marcel Iureş, Mircea Albulescu, Valeria Seciu, Dorina Lazăr, Marian Râlea, Irina Petrescu, Alexandru Repan, Emil Hossu, Olga Tudorache, Ion Caramitru, Ion Besoiu, Catrinel Dumitrescu, Sebastian Papaiani și nu numai.
Teatrul «George Ciprian» și-a asumat întotdeauna un rol social și educativ și a colaborat constant cu școlile din Buzău și din alte localități din România. În plus, datorită formei de organizare moderne, ca teatru de proiecte, suntem într-o poziție ideală să sprijinim inovația și experimentul artistic. Teatrul „George Ciprian” s-a afirmat la nivel internațional ca lider al proiectelor europene «Tele-Encounters» (2017-2019, finalizat cu succes și felicitări din partea Comisiei Europene: www.tele-encounters.com) și «Tele-Encounters: Beyond the Human»(2020-2023, în desfășurare: https://tele-encounters-beyond.eu). Ambele proiecte sunt cofinanțate direct de Comisia Europeană prin programul Europa Creativă (valoarea grantului pentru fiecare proiect: 200.000 EUR), cu sprijin financiar de la Consiliul Județean Buzău”, se arată în textul respectiv, pe care în puteți citi integral AICI.
Cine este „colectivul Teatrului «George Ciprian» din Buzău”
Conform informațiilor de pe site-ul Teatrului „George Ciprian”, colectivul acestei instituții este format din persoane care ocupă următoarele funcții, pe care le enumerăm în ordine alfabetică: consilier juridic, contabil șef, impresar artistic, inspector de specialitate, manager, maestru sunet, muncitor din activitatea specifică instituțiilor de spectacole sau concerte, operator lumini, operator sunet, peruchier, referent (cadru tehnic PSI), referent, referent de specilitate, regizor tehnic, recuziter, secretar artistic, secretar PR, șef formație muncitori și șef serviciu.
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului, suntem datori să facem precizarea că printre funcțiile de inspector de specialitate, referent și referent de specialitate se numără și cele legate de activități care nu au nicio legătură cu actul artisitic, precum contabilitate, resurse umane etc. De asemenea, funcțiile de muncitor din activitatea specifică instituțiilor de spectacole sau concerte, operator lumini, operator sunet, peruchier, cadru tehnic PSI, recuziter și șef formație muncitori nu necesită nicio lămurire suplimentară.
Impresarul artistic este specialistul care, în baza unei înţelegeri scrise cu un artist sau executant, acţionează în numele şi pe seama acestuia pentru identificarea posibilităţilor de execuţie sau de interpretare a unor opere literare sau artistice. De asemenea, el poate reprezenta o instituţie de spectacole pentru valorificarea unei producţii artistice în ansamblu. Impresarul lucrează, de regulă, pe cont propriu sau în cadrul unei agenţii de impresariat unde, prin specificul profesiei, desfăşoară o activitate cu grad ridicat de independenţă, fiind subordonat direct directorului general.
Regizorul tehnic trebuie să se asigure că echipamentul tehnic este funcțional, menținut în condiții de siguranță. De asemenea aceste îndatoriri pot fi gestionate și de către administrator. Regizorul tehnic este în strânsă colaborare cu scenograful și cu regizorul spectacolului. Responsabilitatea lor este să determine cum va fi construit decorul și din ce materiale. Regizorul tehnic va completa drafturile artistice ale scenografului cu completări tehnice. Documentele vor fi date tâmplarilor care vor construi decorul după aceste schițe. Acestea trebuie să fie foarte clare și cu toate informațiile necesare pentru executarea elementelor de producție.Regizorul tehnic poate coordona, de asemenea, aspectele tehnice de iluminat, audio, precum şi efectele speciale pe scenă.
Secretarul artistic are responsabilitatea de a realiza în colaborare cu conducerea instituţiei/companiei de spectacole o politică culturală care să stabilească un echilibru între posibilităţile artistice ale institutiei, gusturile publicului şi condiţiile impuse de buget. Secretarul artistic participă la proiectarea detaliată a produsului teatral, identificând resursele artistice necesare realizării proiectului. Secretarul artistic este profesionistul care răspunde direct de planificarea activităţilor de pregătire artistică a producţiilor teatrale. El elaborează planul de activităţi, stabilind intervalele şi locurile de pregătire a resursei artistice şi verifică desfăşurarea procesului intervenind pentru derularea lui la parametrii calitativi planificaţi.
Astfel că este lesne pentru oricine să realizeze majoritatea angajaților Teatrului „George Ciprian” – lăsând la o parte dragostea firească față de locul lor de muncă – nu prea au căderea de a polemiza pe tema performanțelor artistice a instituției pe care o reprezintă.
Noua controversă iscată pe tema noului teatru municipal seamănă izbitor cu mai vechiul scandal privind manualul opțional de istorie a Buzăului. Și atunci, inițiativa primarului Constantin Toma s-a bucurat de contre sosite tot de la o instituție din subordinea Consiliului Județean, respectiv Muzeul, contre care s-au umflat și au ajuns până la Ministerul Educației și la Academia Română.
