Temperaturile din luna martie au fost mai scăzute decât ar fi trebuit în mod normal, iar lipsa precipitațiilor din timpul iernii a determinat apariția secetei. Datele Administrației Naționale de Meteorologie indică faptul că în luna martie au existat stații meteo în care nu au fost înregistrate deloc precipitații.
Luna extremelor, așa ar putea fi catalogată martie, care a adus temperaturi de minus 25 grade Celsius în zona de munte și peste 25 de grade Celsius în zone de câmpie, printre care și cea a Buzăului. Printre orașele în care nu a plouat deloc în prima lună a primăverii se numără Baia Mare, Bistrița, Dej și Vaslui.
Nici județul Buzăul nu stă deloc bine la acest capitol, dat fiind că se află în zona cu deficit extrem, unde solul are nevoie de apă pentru a nu fi afectate culturile agricole, și se numără printre județele care au avut parte de cele mai puține precipitații față de nivelul mediu multianual al perioadei.
În cea mai mare parte a teritoriului României, cantitățile lunare de precipitații au fost foarte reduse, fiind sub 20 litri pe metrul pătrat. Cele mai mici valori, sub 10 litri pe metrul pătrat, s-au înregistrat în cea mai mare parte a Moldovei, Maramureșului și Transilvaniei, precum și în jumătatea estică a Munteniei, în estul extrem al Dobrogei, în nordul și vestul Crișanei și în vestul și centrul Banatului, relatează HotNews.ro.
Datele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) arată că abaterea cantității de precipitații din luna martie 2022 față de mediana intervalului de referință standard (1991-2020), calculată în procente, a fost negativă în aproape toată România. Valori ridicate ale abaterilor negative, peste 75 la sută, s-au înregistrat predominant în Oltenia și Muntenia și, izolat, în restul regiunilor.
Și zona municipiului Buzău face parte din categoria celor unde s-au înregistrat valori ridicate ale abaterilor negative care au depășit 75 la sută. Concret, în Buzău au fost înregistrate abateri de 83,3 la sută, ceea ce înseamnă că zona este în pericol de secetă. Același lucru s-a întâmplat și în zona Râmnicu Sărat, unde abaterile negative au ajuns la 79,5. Nici ploaia din seara de joi, 7 aprilie, nu a reușit să scadă această abatere negativă, chiar dacă stația meteo din Buzău a înregistrat 9 litri pe metrul pătrat în urma precipitațiilor.
Cea mai mare valoare a abaterii negative a fost de 99,8 la sută, la stația meteorologică Baia Mare. Abaterile pozitive au fost foarte mici, cuprinse între 1 și 13 la sută, și au fost înregistrate în unele zone montane și izolat în Delta Dunării. Alte stații meteo unde cantitatea de precipitații a fost cu 90 la sută mai mică decât normalul perioadei sunt cele de la Bistrița, Sighetu Marmației, Sânnicolau Mare, Bârlad
și Vaslui.
Regimul pluviometric a fost foarte deficitar pe areale extinse din Crișana, Moldova și Maramureș, în jumătatea de est a Munteniei, în nordul Banatului, Transilvaniei, centrul Olteniei, și local în Dobrogea și sudul Banatului.
Prima lună calendaristică de primăvară este caracterizată, în general, printr-o vreme deosebit de schimbătoare, zilele reci şi umede alternând cu cele calde şi însorite. Această alternanţă se produce din cauza modificărilor ce survin în circulaţia aerului deasupra sud-estului Europei şi, de asemenea, din cauza retragerii dorsalei Anticiclonului Est-European spre răsărit, ceea ce favorizează pătrunderea aerului mai cald şi mai umed (venit dinspre bazinul Mediteranei sau dinspre Atlantic) în zona ţării noastre.
Cele mai calde luni martie din ultimii 70 de ani în România au fost în anii 1990, 2014, 2017, 2001 și 2019. Cele mai reci luni martie au fost în 1987, 1996, 1969, 1963 și 1962.
Sub secetă pedologică puternică
Culturile fermierilor sunt în pericol din cauza lipsei precipitațiilor, care au afectat aproape întreaga țara. Potrivit informațiilor ANM, la data de 8 aprilie, în cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 centimetri prezintă valori scăzute și deosebit de scăzute în cea mai mare parte a Munteniei, Moldova, Dobrogea, Crișana și Transilvania și local în estul și centrul Olteniei, nordul și vestul Banatului. Umiditatea din sol este foarte scăzută la Buzău, motiv pentru care se înregistrează deja o secetă pedologică puternică, potrivit ANM. Același lucru se întâmplă și la cultura de porumb, unde în stratul de 0-20 de centimetri se semnalează deficitate de umiditate în sol, seceta pedologică fiind puternică, moderată și extremă în Moldova și Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei și Olteniei, local în centrul, sudul și estul Transilvaniei, nordul și vestul Banatului și izolat în sud-vestul și vestul Crișanei.
De cealaltă parte, la cultura de porumb, rezerva de apă din sol prezintă valori satisfăcătoare, până la aproape de optim, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Crișana și Banat, local în Nordul și Estul Olteniei, nordul, sudul și Sud-Vestul
Transilvaniei, nordul, nord-vestul și izolat în sudul Munteniei. În cazul culturii de grâu, lucrurile stau astfel: „Aprovizionarea cu apă a solului se încadrează în limite satisfăcătoare și, izolat, aproape de optim, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în nord-vestul, vestul și sudul Munteniei, nord-estul și vestul Banatului, sudul Dobrogei, nordul, izolat, sudul și vestul Transilvaniei, vestul Crișanei”, transmite ANM.
Pentru a veni în sprijinul fermierilor buzoieni și pentru a evita o catastrofă asemănătoare celei din anul 2020, în care județul Buzău a fost grav afectat de secetă, Ministerul Agriculturii împreună cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a făcut demersurile necesare, astfel încât canalele de irigații să fie reabilitate pentru a asigura apă fermierilor. De săptămâna trecută au fost deschise robinetele și a început umplerea Canalului Buzău-Vest, care poate asigura apa pentru irigații pentru o suprafață de 24.000 de hectare. Prin urmare, fermierii nu mai au de ce să își facă griji în privința secetei. La Buzău au fost deja încheiate contracte multianuale pentru o suprafață de aproximativ 16.000 de hectare, iar fermierii pot solicita în orice moment să înceapă irigațiile. Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin ANIF, suportă din fonduri asigurate de la bugetul de stat costul apei și costul energiei electrice, în baza contractelor încheiate cu ANIF pentru asigurarea apei pentru irigații până la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare; costul apei pentru irigații, în baza contractelor încheiate cu alți furnizori; costul energiei electrice necesare asigurării funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații, în cotă de până la 50 la sută.
