Un complice al sirianului care a devalizat Foresta Nehoiu, eliberat din închisoare

Mohammad Munaf, complicele lui Omar Hayssam în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak în 2005, a părăsit miercuri Penitenciarul Jilava, după ce a ispășit în România șapte din cei zece ani de pușcărie din condamnarea pentru terorism. Tribunalul Ilfov a admis contestația lui Mohammad Munaf împotriva deciziei instanței ierarhic inferioare și a dispus punerea acestuia în libertate.

Cum i-a convins Munaf pe judecători să îl elibereze

Procurorul de ședință de la Tribunalul Ilfov s-a opus, miercuri, eliberării lui Mohammad Munaf, complicele lui Omar Hayssam, spunând că acesta ar fi „fugit” și că „a participat în penitenciar la cursurile Bisericii Ortodoxe, deși e musulman”.

În schimb, Mohammad Munaf a arătat cu calm, din boxa deținuților, că el a făcut tot posibilul să arate că s-a reabilitat. „Eu nu am fugit de nimeni, am stat 6 ani într-o închisoare americană din Irak. În România, în penitenciar, am făcut tot ce mi-au dat de făcut, mai puțin în pandemie. Nu am putut să muncesc, pentru că nu mi-au dat voie. Am trei copii, care nu m-au văzut de atâta timp! Aici am făcut șapte ani de închisoare, iar în închisoarea americană din Irak încă șase ani. Mă scuzați că vă spun, dar unul dintre copiii mei era mic, în pampers, iar acum e anul III de facultate. Cu privire la ce a susținut domnul procuror, că m-am dus la biserica ortodoxă, deși sunt musulman: pentru mine discriminarea aceasta nu există. Mă duc (la biserică, n.r.) pentru că e casa lui Dumnezeu. Soția mea e româncă, am lăsat-o creștină și eu am rămas musulman”, a declarat în ultimul cuvânt Mohammad Munaf.

Condamnat la 10 ani pentru terorism

În 2008, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Mohammad Munaf, în lipsă, la zece ani de închisoare pentru participare la răpirea jurnaliştilor Ovidiu Ohanesian, Sorin Mişcoci şi a buzoiencei Mari-Jeanne Ion. Completul Curţii de Apel Bucureşti a decis, de asemenea, interzicerea, timp de cinci ani după terminarea executării pedepsei, a unor drepturi pentru Mohammad Munaf, şi plata a câte două milioane de euro ziariştilor Ovidiu Ohanesian, Sorin Mişcoci şi Marie-Jeanne Ion, reprezentând daune morale. De asemenea, s-a stabilit la acea dată plata a 100.000 de lei cheltuieli de judecată către statul român.

Mohammad Munaf, irakian stabilit în România şi având dublă cetăţenie – irakiană şi americană – a servit drept ghid celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak la sfârşitul lunii martie 2005, fiind ţinut ostatic, la fel ca şi aceştia, timp de 55 de zile. La eliberarea jurnaliştilor, întrucât s-a presupus că a fost complice la răpire, Munaf a fost plasat în detenţie de forţele americane în Irak. Iniţial, în octombrie 2006, Munaf a fost condamnat la moarte prin spânzurare de Tribunalul Penal Central din Bagdad, însă sentinţa a fost anulată de Curtea irakiană de Casaţie, care a motivat decizia prin faptul că nu se poate determina rolul pe care Munaf şi ceilalţi acuzaţi l-au avut în răpirea celor trei jurnalişti români. În august 2015, Munaf a fost adus în România şi plasat în detenţie.

Criza răpirii jurnaliștilor români

Răpirea jurnaliștilor români în Irak  a avut loc la data de 28 martie 2005, când cei trei jurnaliști români se aflau în capitala irakiană de aproximativ o săptămână pentru a realiza interviuri cu premierul irakian și cu noul președinte al Irakului și au fost răpiți împreună cu ghidul lor irakian Mohammad Munaf de către persoane necunoscute. Răpitorii, care au declarat că fac parte din organizația intitulată Brigăzile Muadh Ibn Jabal, ar fi cerut ca, în schimbul eliberării jurnaliștilor, România să-și retragă într-un interval de patru zile cei 860 de soldați angajați în cadrul Coaliției multinaționale din Irak. În seara aceleiași zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam – cel care a devalizat Foresta Nehoiu – a anunțat că ar fi fost sunat de răpitori pentru o cerere de răscumpărare de câte un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei trei ziariști.

După ce au fost ținuți trei zile într-o locație din Bagdad, jurnaliștii răpiți au fost transferați la 1 aprilie 2005 în beciul unei ferme, aflată la 15 km sud de capitala irakiană, fiind eliberați după 55 de zile, la data de 22 mai 2005. La 22 mai 2005, într-o declarație de presă, președintele României, Traian Băsescu, a mulțumit serviciilor secrete de informații străine și române, precum și autorităților americane din Irak, comunității arabe din țară care au contribuit la rezolvarea crizei. El a precizat că operațiunea de eliberare a ziariștilor a fost executată sută la sută de serviciile de informații ale statului român, „într-o excelentă colaborare între Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Informații a Apărării” și a menționat că statul român nu și-a negociat nici politica externă și nici nu a plătit răscumpărarea jurnaliștilor.

Mohammad Munaf, cetăţean american şi irakian, rezident şi căsătorit în România, a fost reţinut la momentul eliberării jurnaliştilor români, la Bagdad, de autorităţile americane, iar în 2006, a fost condamnat la moarte. Ulterior, informaţiile despre evoluţia acestuia sunt extrem de neclare, cert este că Instanţa irakiană de Casaţie a anulat în anul 2008 sentinţa pe motiv de vicii de procedură, iar Munaf a fost pus în libertate, iar unele surse susţin că ar fi dispărut acte importante de la dosarul cauzei. În anul 2007, o comisie rogatorie a Ministerului Public, condusă de procurorul şef adjunct Ciprian Nastasiu, l-a audiat la Bagdad, într-un dosar privind traficul de armament. La 24 aprilie 2008, Mohammad Munaf a fost condamnat de către Curtea de Apel Bucureşti la o pedeapsă de zece ani de închisoare „pentru acte de terorism săvârşite atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării, împotriva unor cetăţeni români”, hotărârea fiind definitivă la 16 mai 2008, prin neatacare.

În fapt Munaf are o „colecţie” impresionantă de acuzaţii: crimă organizată internaţională – evaziune fiscală, spălare de bani, trafic ilegal de armament, împreună cu Omar Hayssam, alături de care a orchestrat şi răpirea celor trei jurnalişti români din Irak, este cel puţin complice la răpirea şi torturarea altor cetăţeni străini – cum sunt Florence Aubenas, Robert Tarangoy sau Hussein Hanoun, sau complicitate la răpirea şi torturarea ofiţerului american Roy Hallums. Surprinzător, începând cu anul 2011, Munaf apare pe site-ul Interpol, ca fiind căutat de autorităţile române pentru a-şi ispăşi pedeapsa pentru complicitate/asociere în vederea creării unui grup terorist, iar România şi Irakul nu au o convenţie reciprocă de extrădare.

La 10 martie 2015, Munaf acorda un interviu via Skype, jurnalistei Adina Anghelescu, pentru postul TV Antena 3, iar la 27 august 2015, tot Administraţia Prezidenţială, aflată, însă, sub alt regim, anunţa că Mohammad Munaf, condamnat la zece ani de închisoare, a fost predat autorităţilor române, după mai bine de un deceniu de la răpirea celor trei jurnalişti români în Irak, scenariul aducerii în ţară a cetăţeanului irakian şi american fiind asemănător cu cel în cazul omului de afaceri Omar Hayssam.