Un bărbat de 38 de ani care a întreținut relații sexuale cu o copilă de 14 ani, trimis de instanță să-și spele păcatul la ,,mătură”

• Buzăul, pe locul II pe țară la agresiuni sexuale în acest an

Trei din patru cazuri de acte ­se­xua­le cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite.

Când un minor cu vârsta sub 15 ani este abuzat sexual în România, șansele ca o instanță de judecată națională să încadreze ca viol infracțiunea comisă sunt reduse. Statistic: cam o șansă din patru. Dacă agresorul nu lasă urme care să probeze constrângerea fizică și astfel să fie încadrat ca viol, judecătorii pleacă în cele mai multe cazuri de la premisa că actul sexual s-a produs și cu acceptul copilului căzut victimă. Numai că atunci când discernământul unui copil de nici 15 ani este pus pe picior de egalitate de un judecător cu cel al unui adult de aproape 40 de ani, lucrurile nu sunt tocmai în ordine.

La sfârșitul săptămânii trecute, un dosar de act sexual cu un minor a fost soluționat în primă instanță la Judecătoria Buzău cu o condamnare  de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere de 3 ani și cu obligarea inculpatului de a presta 120 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria comunei Vadu-Pașii, unde are domiciliul inculpatul, și cu interdicția de a se apropia de victima sa de la rămânerea definitivă a sentinței și până când va fi considerată ca fiind executată pedeapsa principală. Decizia nu este definitivă, însă ar putea rămâne neschimbată. Și asta pentru că justiția a considerat că victima de 14 ani a consimțit actul sexual cu un bărbat de 37 de ani.

Totul s-a întâmplat în noaptea de 31 decembrie 2018. Copila și inculpatul se cunoașteau, el fiind un fost iubit al sorei acesteia. Între timp, bărbatul pare să se fi apropiat mai mult de fată, și ar fi stabilit să petreacă Revelionul împreună, întreținând și relații sexuale.

Întoarsă acasă, fata a fost luată la rost de tatăl ei, căruia a fost nevoită să-i recunoască cum și cu cine și-a petrecut noaptea dintre ani. ,,Iubitul” fetei a ajuns astfel pe mâna oamenilor legii. Fiind considerat un act consimțit, anchetatorii nu l-au putut trimite în judecată pentru viol.

Însă astfel de cazuri nu sunt singulare.

Alte și alte cazuri în care se judecă fapte de abuz sexual comise asupra copiilor trec chiar acum, în timp ce citiți aceste rânduri, cu această încadrare prin instanțele de judecată: act sexual cu un minor.

În multe din aceste cazuri, justiția română consideră că victime de 7, 9, 11 sau 13 ani și-au dat consimțământul pentru a întreține relații sexuale cu abuzatorii lor. Dacă nu există urme ale constrângerii fizice, care să dovedească faptul că victima s-a împotrivit, judecătorii tind să adopte o încadrare juridică fundamentată pe ideea că a existat o formă de consens între abuzat și abuzator.

Abuzurile sexuale (care implică minori sub 15 ani) presupus consimțite sunt de trei ori mai multe, în același interval de timp, decât cele produse prin constrângere. Acesta e, de cele mai multe ori, etalonul de judecată al justiției române în astfel de cazuri: dacă există urme ale constrângerii fizice, se încadrează la viol, dacă nu – la act sexual cu minor. În puține cazuri se iau în considerare factori secundari, precum posibilitatea existenței constrângerii psihice sau inabilitatea victimei de a înțelege în întregime consecințele deciziilor sale.

O lege care ar modifica situația așteaptă promulgarea

O lege adoptată luna trecută de Parlament și trimisă la promulgare ar putea reglementa astfel de situații. Concret, actul normativ prevede că „nu beneficiază de liberare condiționată condamnatul aflat în executarea unei pedepse” pentru săvârșirea a uneia sau mai multe infracțiuni cu violență cum sunt omorul, violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, tâlhăria, cerșetoria și folosirea unui minor în scop de cerșetorie, precum și folosirea serviciilor unei persoane exploatate. Totodată, proiectul de modificare a Codului Penal prevede și majorări de pedepse.

Adoptarea în Parlament a acestei legi vine în contextul în care în ultimele zile, în spațiul public a fost dezbătut intens cazul fetei de 17 ani din județul Mehedinți care a fost incendiată de un bărbat condamnat la închisoare pe viață pentru că a ucis cinci persoane, dar elibe­rat condiționat.

Deputatul independent Oana Bîzgan, inițiatoarea proiectului de lege, a tras un semnal de alarmă asupra fenomenului care a luat amploare în instanțele de judecată din România: peste 4.500 de persoane condamnate pentru infracțiuni sexuale au primit drept pedeapsă „munca neremunerată în folosul comunității”, în instituții publice, școli, centre educaționale, biblioteci, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. „Pedocriminalii sunt trimiși să presteze muncă în folosul comunității în școli, iar copiii de 10-11 ani sunt acuzați că au consimțit acte sexuale cu infractori care au de 4-5 ori vârsta lor. Discutăm de ani de zile despre legile justiției, dar nu adresăm fenomenele grave care distrug copilăria acestor copii și, mai mult, perpetuează astfel de infracțiuni. Mi-a fost atrasă atenția asupra unui astfel de caz, în care o persoană condamnată pentru pro­xene­tism a fost trimisă de instanță să presteze astfel de activități la o școală. Am vrut să aflu dacă sunt cazuri punctuale sau dacă ne confruntăm cu un fenomen mult mai larg”, a declarat ­depu­tata independent Oana Bîzgan.

Numai în primele luni din 2020 au fost înregistrate 339 de cazuri în care persoanele condamnate pentru act sexual cu un minor au primit astfel de măsuri, iar numărul cazurilor sunt în creștere față de 2019 – 272 de cazuri, 2018 – 292 de cazuri , 2017 – 295 de cazuri, 2016 – 175 de cazuri, 2015 – 78 de cazuri, 2014 – 18 cazuri. De asemenea, în primele luni din 2020 au fost dispuse astfel de măsuri pentru 289 cazuri de proxenetism, 177 cazuri de pornografie infantilă și 78 de cazuri de viol.

Cele mai multe cazuri din primele luni ale anului 2020 au fost înregistrate în București (90 cazuri, dintre care 50 cazuri de proxenetism), Buzău (62 de cazuri, dintre care 19 cazuri de pornografie infantilă, 18 de act sexual cu un minor și 17 cazuri de ­pro­xenetism), Argeș (54 de cazuri, dintre care 20 cazuri de ­pro­xenetism și 15 cazuri de act sexual cu un minor).

Cele mai multe cazuri de agresiune sexuală, din primele luni ale anului 2020, au fost înregistrate în București (90 cazuri, dintre care 50 cazuri de proxenetism), Buzău (62 de cazuri, dintre care 19 cazuri de pornografie infantilă, 18 de act sexual cu un minor și 17 cazuri de proxenetism), Argeș (54 de cazuri, dintre care 20 cazuri de proxenetism și 15 cazuri de act sexual cu un minor).