Vizita la Bucureşti a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski s-a dovedit, din nou, un turnesol perfect care a scos la suprafaţă propagatorii de mesaje ale Kremlinului din România. La fel ca în aprilie 2022, când Volodimir Zelenski se adresase, online, Parlamentului României, la scurt timp după ce Rusia lui Putin declanşase războiul în Ucraina, şi când discursul său trasase o clară linie de demarcație între cei care condamnau războiul declanşat de Putin, solidarizându-se cu Ucraina, și cei care găseau scuze regimului de la Kremlin și explicații pentru „operațiunea specială”.
În timp ce, de data aceasta, preşedintele AUR, George Simion, s-a limitat la ironii la adresa preşedintelui ucrainean, lansate pe reţelele de socializare, senatoarea Diana Şoşoacă, intrată în Parlament pe listele AUR, s-a dezlănţuit, din nou. Propagând mesaje din arsenalul propagandistic al Kremlinului, de tipul „Zelenski nazist”, sau favorabile Kremlinului, cum este cel revizionist privind teritoriile româneşti „furate” de Ucraina. La Parlament, aşteptându-l pe Volodimir Zelenski, Diana Șoșoacă nu a ratat ocazia de a se victimiza, ca „ţintă” a Ucrainei şi de a afișa harta României Mari, şi cerând ca Ucraina „să ne dea înapoi teritoriile furate”. Or, nu Ucraina ne-a furat teritoriile, ci URSS/Rusia. În 1940, URSS ne-a luat prin rapt teritorial Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca efect al Pactului încheiat în august 1939 între Stalin și Hitler. Acesta este însă un adevăr ocolit propagandistic de „patrioţii” șoșocari, la fel şi de cei aurari care şi ei flutură demagogic harta României Mari la mitinguri, în încercarea de a crea tensiuni etnice româno-maghiare care să le justifice tezele ultranaţionaliste, de apărare a gliei şi neamului româneşti. A auzit-o cineva pe Diana Șoșoacă protestând la Ambasada Rusiei – unde a făcut frecvente vizite în ultima perioadă –, cerându-i ambasadorului Valery Kuzmin să-i preia un astfel de mesaj de protest faţă de o nedreptate istorică? Întrebarea este retorică, desigur… Nu, Diana Șoșoacă nu abordează subiecte care displac Moscovei, nu deranjează prin vreun discurs interesele Rusiei.
Este limpede însă că ambele tabere – şi AUR, şi SOS-ul Dianei Şoşoacă, adusă de AUR în Parlament – sunt pe aceeaşi lungime de undă: anti-ucraineană, deci (asumată sau nu, direct sau indirect) pro-rusă. Epigoni de AUR ai lui Vadim Tudor – pe care oficiosul Kremlinului, „Sputnik”,
îl prezenta drept politicianul care ar fi putut „salva” România (desigur, o „salvare” din faţa parteneriatului strategic cu SUA, a intrării în NATO, a aderării la UE şi, în general, din faţa relaţiilor cu „decadentul” Occident). Ca să negi o evidenţă – un război nedrept pe care Rusia îl duce în Ucraina, ca să ironizezi preşedintele unei ţări strivite de un război de care nu e vinovată, trebuie să gândești la fel cu agresorul rus – care a ridicat și crima, și minciuna la rang de politică oficială. Iar asta fie pentru că ești ticălos, fie aflat în simbria agresorului, fie un mancurtizat folosit ca masă de manevră.
Faptul că acum, la prima vizită în România, o ţară care a făcut eforturi să ajute Ucraina, eforturi apreciate de toţi aliaţii NATO, preşedintele Volodimir Zelenski nu a (mai) ţinut un discurs în faţa Parlamentului – aşa cum a făcut-o în alte state din Occident, implicit în Parlamentul European –, este un mare minus de imagine pentru România, unde extremiştii au lăsat impresia că au schimbat agenda. Asta, chiar dacă Volodimir Zelenski a salvat aparanţele, declarând, inteligent şi diplomat, că, de fapt, nu avusese pe agendă un discurs şi promițând că se va adresa Parlamentului la următoarea vizită în România.
Mi-e teamă să mă gândesc la ce s-ar deda extremiştii noştri propagatori ai mesajelor Kremlinului dacă ar ajunge la putere şi ar reuşi să decupleze România de zona euro-atlantică şi să o readucă în zona de influenţă a Rusiei.
Text publicat în „Puterea a cincea”
