Potrivit calendarului creștin ortodox, pe 7 ianuarie este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” pentru că el a pregătit calea sau drumul venirii lui Iisus Hristos în lume, după cum el însuşi mărturiseşte: „Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc” (Matei 3,11). Despre activitatea misionară a Sfântului Ioan Botezătorul, profetul Isaia scrie că Ioan este glasul celui ce strigă în pustie: „Gătiţi calea Domnului, drepte faceţi în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru” (Isaia 40, 3).
Botezul lui Ioan era un simplu ritual înainte de a fi botezat Iisus Hristos, pentru a-i conştientiza pe oameni cu privire la starea de păcătoşenie din fiecare om. „Botezul lui Ioan era doar cu apă, formal, fiind doar o etapă de conştientizare a păcatelor din om şi nevoia harică de a le curăţi. Apa poate spăla cel mult trupul de murdărie, însă sufletul nu poate fi spălat cu apă şi nici hrănit cu alimente pământeşti. Sufletul are nevoie de o altă hrană, după cum ne spune Însuşi Mântuitorul Hristos: <Scris este: Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu> (Matei 4,4). Botezul creştin pe care ni-l aduce Iisus Hristos în Biserică are Duhul Sfânt ca element esenţial şi de profunzime. Fără Duhul Sfânt nu ne putem sfinţi şi nici curăţi sufletul de păcate”, spune preotul Mihail Milea în „Dialoguri amprentate”.
Sfântul Ioan le spunea tuturor care veneau la râul Iordan pentru a fi botezaţi cu apă: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor (adică venirea lui Hristos, n.r.)” (Matei 3,2). Prin pocăinţă înţelegem părerea de rău pentru greşelile săvârşite, străduinţa de a nu le mai repeta, de a schimba viaţa în bine.
I se taie capul
Potrivit Evangheliei, Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, i-a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei, care era nemulțumită de faptul că Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu ea. Irodiada, pe care Irod o luase de soție, era soția fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară drept răsplată de la acesta capul Botezătorului.
Cine era Sfântul Ioan
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia. Îngerul Gavriil prevestea lui Zaharia nașterea Sfântului Ioan, în timpul unei slujbe la templu. Zaharia nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil și va rămâne mut până la punerea numelui fiului săi. Potrivit Sfintei Scripturi, Sfântul Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale, Elisabeta, în momentul în care aceasta se întâlnește cu Fecioara Maria, care îl purta în pântece pe Domnul Iisus Hristos. Sf. Ioan Botezătorul a venit pe lume cu trei luni înainte să se nască Mântuitorul Iisus Hristos.
Ce tradiții sunt în această zi
În Bucovina, la porțile tuturor celor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o petrecere cu lăutari, iar în Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați.
Tradiția spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Oamenii de la sate țin ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există în unele zone ale țării și obiceiul „Iordănitul femeilor”. Aceasta este o petrecere a nevestelor care se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură și apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.
