Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, ca protectori ai credinţei creştine. Sfânta Elena este cunoscută şi venerată pentru descoperirea Sfintei Cruci de pe dealul Golgotei, precum şi pentru ridicarea numeroaselor biserici din Palestina, Cipru şi Occident. Fiul său, Constantin cel Mare, a decis să ofere libertatea de manifestare a creştinilor prin Edictul din Milan și a transformat astfel creştinismul în religie oficială a Imperiului.
În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor, pentru că din această zi păsările din pădure încep să-și învețe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Ziua de Constantinul Puilor era și ultima zi în care țăranii mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate. Pentru sănătate și bunăstare în casă, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Profesorul dr. Ion Ghinoiu amintește în „Zile si mituri. Calendarul țăranului român 2000” (Editura Fundației PRO, București, 1999), că, pentru a se preîntâmpina distrugerea holdelor și a strugurilor, e bine să nu se lucreze în această zi. Prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
