Toma angajează o cohortă de avocați să se bată cu un activist de mediu

Primarul Constantin Toma cere acordul consilierilor locali pentru a angaja o casă de avocatură care să reprezinte interesele Primăriei în dosarul privind Contractul Climatic al Municipiului Buzău, care a fost anulat de Tribunalul Buzău în urma unei acțiuni în instanță promovate de activistul de mediu Haritina Crăiță.

Conform proiectului de hotărâre – care va fi dezbătut și votat joi, în ședința deliberativului municipal –, dosarul ar urma să fie încredințat pentru reprezentare la Curtea de Apel Ploiești Societății civile de avocați „Livescu și Asociații” din București, căreia i se va plăti un onorariu inițial de 10.000 lei pentru studierea dosarului, urmând ca pentru etapele următoare (asistență juridică și reprezentare în căile de atac), onorariul să fie de 450 lei/oră + TVA.

Cererea primarului Toma vine în condițiile în care, nu o dată, Curtea de Conturi a atras atenția reprezentanților tuturor administrațiilor publice locale să nu mai angajeze avocați în condițiile în care instituțiile respective au propriile servicii juridice. Cu toate acestea, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, Toma invocă atât volumul mare de muncă al serviciului de specialitate al Primăriei, subdimensionat din punct de vedere al resursei umane, cât și problematica „de importanță majoră pentru Municipiul Buzău” din dosarul în cauză, care are „un impact financiar considerabil asupra bugetului municipiului”.

Reamintim că, în luna decembrie a anului trecut, Judecătoria Buzău a anulat Contractul Climatic al Municipiului Buzău, parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene prin care administrația locală se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură sau folosirea energiei regenerabile.

Aceasta după ce municipiul Buzău s-a înscris în cursa celor zece orașe din România care își propune să atragă o finanțare în valoare de un miliard de euro, pentru a încerca să atingă neutralitatea climatică în următorii zece ani. Contractul este parte a Misiunii M100, o inițiativă a Uniunii Europene de a sprijini cel puțin o sută de orașe europene pentru a atinge neutralitatea climatică.

Activistul de mediu buzoian Haritina Crăiță, cea care a contestat proiectul, declara la vremea respectivă că a atacat în instanță actul normativ pentru că acesta nu ar fi avut la bază o serie de evaluări și avize de mediu. „Reclamanta a invocat următoarele: Contractul pentru Orașe Climatice ar fi trebuit dezvoltat și scris în colaborare cu cetățenii, iar forma lui transmisă Platformei Naționale pentru selecție să fi fost dezbătută înainte de depunere și selecție; Consiliul Local Municipal Buzău, reprezentantul cetățenilor, nu a fost implicat de Primăria Buzău, nu a fost nici măcar informat înainte de a se depune pentru selecție; din parcurgerea proiectului nu reiese clar și fără echivoc care vor fi aceste beneficii și care va fi aportul financiar al cetățenilor; deși în referatul de aprobare al proiectului este menționat Acordul de la Paris, proiectul de hotărâre nu are menționat acest acord în temeiul legal și nu este menționată nicio altă legislație de la nivelul Uniunii Europene sau național care i-ar obliga la semnarea acestui contract; nu a fost prezentat un studiu de impact al aplicării acestui contract asupra municipiului, beneficii dar și constrângeri sau sacrificii posibile asupra orașului și implicit locuitorilor săi; sunt prezentate numai aspecte pozitive în perspectiva celor care au scris proiectul”, se arată în decizia Tribunalului Buzău.

În sentință, Tribunalul Buzău reține faptul că proiectul ar fi trebuit să aibă la bază o evaluare preliminară care să țină cont de efectele socio-economice pe care le-ar presupune implementarea Contractul Climatic al Municipiului Buzău. „Referitor la motivul de nelegalitate al hotărârii legat de lipsa studiului de impact în procedura de adoptare a hotărârii atacate, instanța reține următoarele: Legea nr. 52/2003 prevede că anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului și va cuprinde <un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, ceea ce înseamnă că studiul de impact și/sau de fezabilitate nu poate fi echivalent cu consultarea cetățenilor, ci că el reprezintă un element necesar pentru ca această consultare să fie considerată ca fiind una legală și efectivă (…) Se reține că în cauză era necesară evaluarea preliminară a impactului, care presupune identificarea și analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative și bugetare pe care le produc proiectele și măsurile propuse. Or, această fundamentare a actului normativ nu s-a realizat în cauză”, se precizează în motivarea instanței.

Paradă suveranistă la dezbaterea publică

Reamintim că dezbaterea publică organizată, în luna septembrie, ca etapă necesară votului în Consiliul Local, a fost transformată, la un moment dat, într-o paradă suveranistă.

„Sunt două componente în acest proiect: green şi smart. Această componentă smart ar fi pentru optimizarea consumului, adică să spunem mai pe româneşte pentru reducerea consumului, în termeni ecologici. Nu spuneţi nimic despre riscuri, mi se pare foarte suspect, ni se pare foarte suspect că vă grăbiţi cu implementarea. Nu mai credem în Moş Crăciun, nu mai credem în darnica UE care nu mai poate de grija poluării din Buzău. Dacă punem în context această digitalizare, ne gândim la buletinul biometric care a apărut, la camerele cu recunoaştere facială care au apărut, la apariţia centrelor de date şi explozia AI care necesită foarte mult consum de energie şi de apă. Ce ciudat, o coincidenţă, nu-i aşa? Dar nu credem în coincidenţe, vedem clar lagărul digital care se construieşte”, a spus o participantă care s-a recomandat Raluca Andreea.

Și deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor Sorin Titus Muncaciu – care și-a amintit, ca prin farmec, că este trimis în Parlament prin votul unei părți a buzoienilor – și-a adus contribuția la circul conspiraționist de la  dezbaterea organizată la Palatul Comunal: „Cum aţi introdus dumneavoastră acest proiect, prin CE (Comisia Europeană, n.r.)? CE a venit la Guvernul României, două ministere au intrat în acest lucru şi le promiteţi oamenilor bani. Întotdeauna când cineva îţi dă ceva, imposibil să nu îţi ceară ceva. Vrem să vedem contractul (…) Cum consideraţi dumneavoastră că noi o să reducem cu 45 la sută emisiile de carbon, cu ce plătim? Spuneţi că nu se va modifica nimic, dar uitaţi-vă în codul alimentar de la Paris, de la mama ONG-urilor care au făcut acest program, Race to Zero, acolo scrie foarte clar despre carne. Veniţi la nivelul Consiliului, organism administrativ, dar nu poate să judece drepturile omului. Dacă îi încălcaţi doamnei dreptul de a intra într-un magazin pentru că aţi digitalizat nu ştiu ce, în momentul acela nu mai merită jumătate de miliard libertatea noastră”, a spus Muncaciu.

Dosarul privind Contractul Climatic nu este singurul pe care primarul Toma vrea să îl încredințeze casei de avocatură bucureștene, în aceleași condiții financiare. De aceeași atenție ar urma să se bucure și dosarul prin care Tribunalul Buzău a anulat concedierea a peste 300 de polițiști locali și a stabilit ca municipalitatea, în solidar cu aleșii locali care au votat proiectul de horărâre, să le plătească acestora despăgubiri.