Buzăul rămâne în continuare singurul județ cu munți și trasee montane care nu are Serviciu Salvamont, de intervențiile în caz de necesitate ocupându-se, în prezent, jandarmii montani. Numeroase apeluri sunt înregistrate de către Salvamont România și din Buzău, iar numărul acestora probabil că va crește odată cu acordarea titlului de geoparc UNESCO Ținutului Buzăului, când este de așteptat ca interesul turiștilor pentru zona montană a județului să crească.
Cadrul legal există, iar autoritățile de la Buzău spuneau, la începutul acestui an, că au inițiat demersurile pentru înființarea acestui serviciu, în timp ce responsabilii de la București și Salvamont România spun că nu au primit de la Buzău nicio astfel de cerere.
„Intențiile există la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul Afacerilor Interne, care coordonează activitatea acestor structuri, și pe plan local, inclusiv la nivelul Consiliului Județean. Au fost întreprinse demersuri, o parte de evaluare inițială, ca număr de misiuni de salvare, tipul lor și așa mai departe. Sunt lucruri pregătitoare în vederea luării unei decizii în acest sens. O decizie clară nu știm când se va lua, sperăm că va fi cât mai curând”, spunea colonelul Virgil Cueru, inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Buzău, la Focus TV.
Cadrul legal există
Legea cere înființarea serviciilor Salvamont în județele care au zone montane, ba chiar, neorganizarea acestora se sancționează drastic. Conform HG 77/2003 art. 41, alin. 1, constituie contravenții neorganizarea de către consiliile județene, care au zone montane în raza administrativ-teritorială, a serviciilor publice Salvamont, precum și neefectuarea de către consiliile județene sau consiliile locale, după caz, a lucrărilor de amenajare și întreținere a traseelor turistice montane. Pentru nerespectarea acestor prevederi, legea spune că instituțiile locale pot fi sancționate „cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei”.
Contravenții sunt și „neasigurarea formațiilor SALVAMONT și a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de materiale, medicamente, instrumente și dispozitive prevăzute în prezenta hotărâre; nerespectarea de către agenții economici și persoanele fizice a obligațiilor prevăzute la art. 39 și 40”, acestea două din urmă făcând referire la persoanele fizice sau juridice care administrează cabane montane și la cele care organizează acțiuni turistice în munți.
Pentru nerespectarea acestor prevederi, legea spune că persoanele fizice sau juridice pot fi sancționate „cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei”.
Ce spune Salvamont România
Salvamont România transmite că înființarea serviciului stă în mâinile Consiliului Județean, instituția abilitată pentru a lua
astfel de decizii. Mai mult decât atât, reprezentanții serviciului de salvare montană din țara noastră spun că nu au primit nicio cerere în acest sens de la autoritățile locale de la Buzău.
„În conformitate cu art. 33 al OG 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, serviciile publice Salvamont sunt servicii înființate în subordinea autorităților publice locale, care prin Ordonanța de urgență 57/2019 – Codul Administrativ hotărăsc înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice, societăți și regii autonome, în condițiile legii. Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România nu a fost contactată, până în prezent, de autorități ale administrației publice, județene sau locale, din județul Buzău pentru a solicita sprijin sau informații cu privire la modalitatea sau oportunitatea înființării unui serviciu Salvamont”, a transmis Salvamont România pentru OPINIA.
Dacă autoritățile locale s-au arătat interesate de înființarea acestui serviciu doar la nivel declarativ, Salvamont România ne-a transmis că mai mult interes au arătat persoanele fizice pentru acest lucru, decât autoritățile. Reprezentanții serviciului de salvare montană au sprijinit grupul constituit din mai mulți buzoieni care au solicitat toate informațiile necesare pentru înființarea Salvamont Buzău, însă au ajuns în același punct, respectiv, la decizia Consiliului Județean.
„În ultimul an, pe fondul apariției unui curent de opinie favorabil privind înființarea unui serviciu public Salvamont în județul Buzău, am fost contactați de persoane fizice, constituite într-un grup de inițiativă informal, cărora le-am oferit toate informațiile și documentațiile necesare pentru a începe demersurile necesare pe lângă Consiliul Județean Buzău”, a mai transmis Salvamont România pentru OPINIA.
Salvamontiștii buzoieni, pregătiți gratuit, dar degeaba
O situație tragi-comică derivă din lipsa serviciului Salvamont Buzău: deși înființarea acestuia ține de constituirea și pregătirea unui grup de salvatori, aceștia nu își pot finaliza pregătirea dacă serviciul de salvare montană nu se înființează la Buzău și dacă nu aparțin, implicit, de acesta.
Pregătirea durează doi ani, iar Salvamont România, alături de Salvamont Prahova, asigură acest lucru gratuit celor care vor să devină salvamontiști, pentru a-și arăta sprijinul față de înființarea Salvamont Buzău. Etapele sunt destul de riguroase, iar după finalizarea fiecăreia, candidații sunt evaluați și trecuți la următorul nivel de pregătire.
„Pentru că înființarea unui serviciu Salvamont trebuie corelată și cu înființarea de formații de salvare, am susținut grupul de inițiativă în pregătirea necesară pentru atestarea ca salvatori montani (ocupație reglementată Cod COR 541904), pregătire care durează doi ani de zile și care se poate face doar într-un centru de formare profesională acreditat.
În acest sens, am înscris toate persoanele interesate în Registrul Național al aspiranților Salvamont, acestea fiind repartizate pentru pregătire în cadrul Centrului județean de formare profesională al Serviciului Public Salvamont Prahova, pregătire pe care Salvamont România și Salvamont Prahova s-au oferit să o asigure gratuit pentru a susține acest demers”, mai transmite Salvamont România.
Până aici, toate bune, numai că participarea la probele de evaluare națională este condiționată de existența unui serviciu Salvamont Buzău, altminteri candidații sunt excluși din programul de formare. „În funcție de nivelul de cunoștințe acumulate, cursanții vor fi trimiși la cele patru etape de evaluare națională organizate în cadrul Centrului Național de formare Salvamont, absolvirea fiecărei etape de evaluare permițându-le accesul la nivelul următor de pregătire, până la ultimul nivel care le asigură atestarea ca salvator montan și le oferă statutul legal de a face parte dintr-o echipă de salvare montană. Participarea la etapele de evaluare națională este condiționată, însă, de apartenența, ca și candidat sau aspirant, la un serviciu Salvamont și fără înființarea unui serviciu Salvamont în județul Buzău, persoanele înscrise pentru formarea profesională nu vor putea participa la etapele de evaluare în ocupația de salvator montan și vor fi excluse din programul de formare”, mai transmite Salvamont România pentru OPINIA.
Până când se hotărăsc autoritățile județene să facă demer-surile pentru înființarea Salvamont Buzău, oamenii au luat problema în propriile mâini. Grupul Pro Salvamont Buzău s-a înființat cu scopul de a milita „pentru înființarea Serviciului Județean de Salvamont Buzău și are ca scop formarea de echipe de salvatori montani și prestarea de servicii de salvare pentru comunitate, pentru prevenirea accidentelor cu specific montan, salvarea și acordarea primului ajutor persoanelor accidentate în zonele montane precum și în cazul calamităților naturale și al dezastrelor”, după cum se arată pe pagina de Facebook a grupului.
Până una-alta, Jandarmeria Montană rămâne principala structură care preia cazurile sesizate, trei astfel de posturi existând în prezent la Nehoiu, Berca și Sărata-Monteoru. În ciuda avertismentelor jandarmilor montani către turiști, ca aceștia să nu se aventureze pe cărări nemarcate, pentru a evita situațiile tragice, oamenii par a nu conștientiza pericolele la care se expun atunci când se abat de la trasee. Pe lângă faptul că se pot rătăci, turiștii dornici de explorare pot da nas în nas cu animalele sălbatice, iar atunci poate fi prea târziu pentru ca salvatorii să intervină la timp.
Deși prima reglementare legislativă a activității de salvare montană din țara noastră apare abia în anul 1969, acțiunile de salvare montană, precum și primele forme de organizare a structurilor de salvare sunt consemnate cu mult timp înainte. Astfel, încă de la începutul anilor 1900 în localitățile de la poalele munților Bucegi și Făgăraș (Brașov, Sinaia, Sibiu și Bușteni), pe lângă asociațiile turistice existente la acea vreme, s-au organizat grupuri de salvatori alpini, formate din alpiniști, vânători și călăuze.
În prezent, Salvamont România are 41 de servicii publice, 74 de formații operative de intervenție, peste 1.100 de salvatori montani atestați, profesioniști și voluntari, peste 150 de baze și posturi de intervenție și un număr de peste 65.000 de persoane salvate.
