Muzeul „Timpul Omului”, aflat în Geoparcul Ținutul Buzăului, este zilnic vizitat de împătimiții de românism. De curând a primit chiar și vizita unui reprezentant UNESCO.
La acest final de săptămână, cea de-a cincea generație a Ansamblului „Spicul de grâu”, înființat în 2009, a avut privilegiul de a filma renumita Șezătoare „Terapie prin folclor”, ajunsă la a XI-a ediție, chiar la Muzeul „Timpul Omului”, „acasă la mama iilor și a ștergarelor de borangic”, cum frumos ne spune Elena Hornea, fondatoarea Ansamblului și organizatoarea evenimentului „Terapie prin folclor”. A fost, de altfel, și prima ieșire din sala de repetiții a micuților dansatori, elevi ai Școlii Gimnaziale Mihăilești, care a însemnat pentru nu doar o excursie într-o frumoasă zi de toamnă, ci și o neprețuită lecție de istorie, geografie, tradiție, folclor. Toate lecțiile oferite de gazde și organizatorii manifestării populare „Terapie prin folclor” au fost trecute prin filtrul inimii celor mici cu inocență, gingășie, puritate și emoție… o adevărată lecție de românism.
Pâine, colac și renumitele gogoși de Mihăilești
Ineditul eveniment a fost posibil cu sprijinul directorului Școlii Mihăilești, prof. Mircea Baciu, a celor două coordonatoare ale Ansamblului „Spic de grâu”, Elena Hornea și Denisa Dinu, precum și cu aportul nemijlocit al custodelui Muzeului „Timpul Omului” Mânzălești, neobosita învățătoare Cecilia Petrescu, care își continuă frumos activitatea și după pensionare, tot în mijlocul copiilor, dar nu la școală, ci la muzeu.
Ansamblul „Spic de grâu” nu a mers în vizită la „Timpul Omului” cu mâna goală, ci, după obicei, au luat în traistă, pentru gazdă, pâine, colac și renumitele gogoși de Mihăilești. „Profitând de peisajele unice din zona Mânzălești și de ziua blândă de toamnă, într-un cadru mirific de toamnă, am filmat în aer liber două suite de dansuri populare, «Ciobănașul»> și «Hora stângă», cu toate că micuții dansatori sunt la început de drum, având doar câteva repetiții în dezlegarea tainelor dansului popular”, spune Elena Hornea.
În mijlocul copiilor s-a aflat și inspectorul principal de poliție Diana Mihai, o iubitoare a costumului popular. Ea s-a confesat coordonatoarei Ansamblului „Spic de grâu”, Elena Hornea, că iubește costumul popular și crede că „din postura structurilor de Poliție, purtând și noi în unele ocazii, costumul popular, ne putem apropia mai ușor de suflețelele elevilor”.
Evenimentul de sâmbătă, 29 octombrie, „a fost pentru mine o evadare benefică câtre viața curată si simplă, bazată pe principii și norme de viață curate, specifică țăranului de altădată. Micuții dansatori începători, elevi ai Școlii gimnaziale Mihăilești sunt o adevărată forță în a impresiona sufletul omului prin bucuria și dorința cu care asimilează astfel de cunoștințe, și le pot transmite mai departe, impresionând”, ne mărturisește la rândul ei, Elena Hornea, sufletul acestui ansamblu ce a trecut pragul unui deceniu de activitate, un deceniu în care a depus energie și efort pentru menținerea lui și pentru promovarea lui pe scenele țării.
Protagonistele evenimentului, două cadre didactice absolvente ale Colegiului Pedagogic
Elena Hornea, ca și custodele Muzeului Timpul Omului, este fost cadru didactic, pensionară de 12 ani, și știe să ducă până la sacrificiu iubirea de Om în stadiu de pui, precum și respectul față de costumul popular autentic din zona în care s-a născut. Prin eforturile și dăruirea ei, acest frumos proiect numit „Spic de grâu” întinerește și înflorește cu generații și generații de copii. M-au impresionat gingășia și frumusețea acestor copii la început de drum, îmbrăcați prin grija Elenei Hornea în autentice costume populare de Buzău.
Cecilia Petrescu, custodele Muzeului„ Timpul Omului”, a primit întreg alaiul de copii însoțiți de cadre didactice, precum bunicile de altădată, într-un loc de o rară încărcătură emoțională. Expozeul făcut cu mare profesionalism în fața adulților și a micuților elevi i-a purtat pe toți cei prezenți într-o lume arhaică, bazată pe credințe și pe tradiții. Este o adevărată enciclopedie vie, care merită să fie cunoscută la nivel național și nu numai. De fapt, deja se întâmplă acest lucru, dovadă fiind numărul impresionant de vizitatori din țară și din afara țării care îi calcă pragul aproape zilnic. Este o bucurie să o asculți și să te lași purtat de vocea-i blândă printre obiceiuri și credințe de mult apuse.
Impresionant este și faptul că tot ce a prezentat Cecilia Petrescu am regăsit, ca într-o fericită sinteză, în versurile Elena Hornea, care este și poetă; are deja lansate două cărți de versuri în care vorbește despre meleagul natal, casa părinților, ambele cu o încărcătură emoțională deosebită și cu o bogăție de tradiții impresionantă, pe care le lasă moștenire comunității de mihăileșteni, satului drag, natal. Versurile sale au fost recitate de elevi pe parcursul șezătorii. Cele două cadre didactice, de la Mihăilești și de la Mânzălești au în comun Școala încă din vremea liceului. Cele două profesoare ajunse la pensie gândesc și simt la fel, poate și pentru că ambele reprezintă produsul renumitului Liceu Pedagogic din Buzău. Cinste celor ce au pus pe ele această frumoasă amprentă!
