„Tăierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul”, ultima mare sărbătoare a anului bisericesc

Ultimul praznic al anului este cel închinat Sfântul  Prooroc Ioan Botezătorul și are loc pe data de 29 august, ziua în care a fost tăiat capul Sfântului Ioan. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătoarea care încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul An Bisericesc. Potrivit tradițiilor creștine, aceasta este  zi de post și rugăciune.

Sfântul Ioan Botezătorul este primul mare teolog al Noului Testament și s-a născut în familia preotului Zaharia. Nașterea Sfântului Ioan a fost ea însăși o minune. Părinții Sfântului Ioan, preotul și proorocul Zaharia și Elisabeta, din neamul lui Aaron, au ajuns la bătrânețe fără să aibă copii. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu a dat crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia a rămas mut până în ziua în care a trebuit să se pună numele copilului său.

Pentru viața lui îngerească, Sf. Ioan s-a învrednicit să-L vadă pe Mântuitorul a Cărui cale o pregătise și să Îl boteze în râul Iordan, fiind atunci și martorul descoperirii Sfintei Treimi, pentru că de acest moment se face pomenire la Teofanie, în data de 6 ianuarie.

Atunci când Sfântul Ioan propăvăduia, Galileea era condusă de Irod Antipa. Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, tetrarhul Galileei, pe care l-a învinuit că trăiește într-un păcat grav, acela de a o fi luat de soție pe Irodiada, soția lui Filip, fratele său, aflat încă în viață (Luca 14,3-4). La cererea  Irodiadei, Irod Antipa l-a aruncat în închisoare , iar în ziua în care  și-a sărbătorit  ziua de naștere, el a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul la cererea Salomeeei, fiica Irodiadei, care  a dansat și i-a plăcut lui Irod și oaspeților lui și i-a obținut promisiunea că îi va da orice îi va cere. Ioan a fost decapitat, iar sfântul său cap a fost adus pe un platou și înmânat Salomeei, care i l-a dat mai departe Irodiadei (Matei 14, 1-12; Marcu 6, 14-29).

După moartea acestuia, ucenicii Sfântului Ioan i-au luat trupul și l-au îngropat în Sevastia, dându-i apoi de știre și lui Iisus. Moaștele sale au fost regăsite mult mai târziu, în chip miraculos, iar acum fragmente din acestea se găsesc în mai multe locuri din lume.

La această sărbătoare creștină, în popor există și  o serie de tradiții și superstiții. Se spune că  este interzis să se consume vin roșu în această zi,  fiind asociat atât cu sângele Sfântului Ioan, cât și cu cel al Mântuitorului răstignit pentru păcatele lumii. De asemenea, în această zi se spune că nu se taie mâncarea cu cuțitul, totul se rupe cu mâna, sau se folosesc alte unelte pentru împărțirea fructelor sau legumelor.

Creștinii merg la biserică cu mere, pere, struguri și castraveți pentru a le sfinți și a le împărți ulterior flămânzilor și săracilor, copiilor și bătrânilor. Se mai împart pachete cu struguri și pâine caldă pentru bunăstarea familiei, liniște și spor în casă.