Educație

FOTO / Ferma agropedagogică de la Mihăilești, model educațional unic în țară

Sute de copii au trecut în această vară pragul fermei agro-pedagogice de la Mihăilești, singura, de altfel, ce funcționează în județul Buzău. Este vorba despre Ferma „Ivașcu”, o gospodărie țărănească din Mihăilești, transformată în gospodărie agro-pedagogică cu scopul de a dezvolta proiecte educaționale într-un mediu de învățare prietenos copiilor, dar și pentru a crea o punte între urban și sat, oferind orășenilor, fie că este vorba despre copii, fie că este vorba despre adulți, posibilitatea  să rămână conectați la natură, la firesc, oferindu-le un loc de relaxare, de încântare și de observație.

Proiectul educațional de la Mihăilești mai are însă și alte mize. Una dintre ele ar fi modificarea comportamentului alimentar al copiilor, în sensul orientării acestora către consumul de alimente de calitate, alimente sănătoase. Deloc de neglijat este și efortul pe care gazdele îl fac pentru a transmite copiilor informații corecte, pe înțelesul lor, în funcție de vârstă,  despre importanța protejării naturii și menținerea unui mediu curat, nepoluat. Mai mult decât atât, putem spune că toți copiii care au poposit la Ferma „Ivașcu” – printre ei și copiii „Școlii din parc”, proiect susținut de Primăria Buzău prin Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” -,  au intrat  în contact cu realitatea socio-economică din spațiul rural. Cum s-a făcut acest lucru? Foarte simplu: copiii au văzut la fața locului și au învățat cum se produc diverse alimente din sectorul vegetal și zootehnic, acele produse pe care ei le au pe masă zilnic, și au participat la activitățile din gospodărie. Toate aceste lucruri sunt pentru ei experiențe de neuitat, cu atât mai mult cu cât aici este un loc de regăsire cu spațiul tradițional românesc, fiind  promovate și tradițiile țăranului român de la portul popular, expresii orale, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive.  Ansamblul folcloric „Spic de grâu” din Mihăilești  își găsește locul în peisajul activităților fermei „Ivașcu”, dar și spațiul pentru repetiții sub îndrumarea Elenei Hornea, o fiică a satului care a avut inițiativa de a-l înfiinţa în octombrie 2009, pentru a duce mai departe tradiția locului și pentru  a-i bucura pe buzoieni și nu numai  prin proiectele cultural-artistice iniţiate.

„Ce semănăm astăzi în educație, culegem mâine în economie”

Artizanul celor ce se petrece la fermă este Dan Ivașcu, un fermier care a înțeles că se poate face performanță în agricultura românească  pornind de la o gospodărie mică, pas cu pas. El este, în prezent, și preşedintele Cooperativei Agricole Unirea Gospodarilor Mihăileşti. El poves-
tește că a pornit acest demers educațional de la opinia unui mare artizan al învățământului românesc, Spiru C. Haret, matematician, astronom și pedagog român renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al Educației, pe care a deținut-o de trei ori, conform căreia „ce semănăm astăzi în educație, culegem mâine în economie”. Ivașcu dorește să contribuie prin activitățile de la ferma agropedagogică, în care se implică personal, la promovarea modelelor atât de personalitate, cât și businessuri de succes, care să fie urmate de copii. „Avem și valori, avem și modele de bună practică,  și trebuie să le promovăm, să le dezvoltăm și implicit să aducem în aceste activități și copiii. Ei sunt cei care vor duce mai departe aceste modele pozitive de bună practică, iar ca să facă lucrul acesta trebuie să participe la activități, să le înțeleagă, să înțeleagă necesitatea dezvoltării unor astfel de activități și cât de importantă este implicarea lor, ca după aceea, când or să ajungă maturi să le fie ușor să multiplice să dezvolte și să ducă la nivelul întregii societăți lucrurile bune”, spune Dan Ivașcu.

Asociația „Fapte creatoare”, un nou nivel

Ferma a strâns în această vară o grămadă de povești, pentru că aici au poposit  grupuri de copii de toate vârstele, copii din mediul rural, de la oraș sau din centrele de plasament  ale DGASPC Buzău, care au participat  la tot  felul de ateliere, de la cele de lectură, susținute de Elena Hornea, ori de gastronomie cu produse din cadrul Fermei „Ivașcu”, ateliere de dezvoltare personală și inteligență emoțională,  la cele sportive, realizate cu sprijinul  Inspectoratului Județean de Jandarmi, sau la cele de siguranță susținute de polițiștii din cadrul Biroului Siguranță Școlară din cadrul IPJ Buzău.

Au mai fost organizate întâlniri cu prezentarea activităților din sectoarele vegetal și zootehnic din gospodăria țărănească, dimensiunea economică a gospodăriei, modalități de asociere, temei legal de autorizare – ca model de bună practică, pentru că au făcut popas aici nu numai  preșcolari, școlari, liceeni, și studenți, ci și gospodari din alte comunități, precum și grupuri organizate, un motiv în plus pentru care  activitățile sunt realizate pe categorii profesionale și de vârstă.

Aceste povești se vor înmulți din toamnă, pentru că și activitatea de aici va fi dusă la un alt nivel odată cu înființarea Asociației „Fapte creatoare”. „Văzând nevoia de pregătire, instruire și educare în acest cult al creației și al muncii de calitate și în acest sector agrozootehnic, am decis să înființăm această asociație «Fapte creatoare», pe care am numit-o noi frumos «Școala succesului, drumul învingătorilor», pentru că e nevoie un imbold pozitiv și prin denumire ca să atragem cât mai mulți copii la aceste activități. Din 15 septembrie o să fie gata și asociația. Am făcut rezervarea de nume, am depus documentele pentru înscrierea la Judecătorie. Prin ea, o să facem proiecte cu activități atât la nivelul gospodăriei noastre agropedagogice, dar și în alte locuri. De exemplu, o să mergem în gospodăriile acestor copii să facem un pic de ordine. Așa cum spuneam și copiilor, primul pas pe care îl facem în dezvoltarea noastră trebuie să pornească de la curățenie, de la disciplină, din dormitor, camera de lucru, biroul de lucru acolo unde există, sau masa de lucru, să aranjăm cărțile, caietele, tot ce înseamnă ustensile de lucru. Disciplina aceasta înseamnă educarea creierului într-un nume mod; apoi în curte, ustensilele de grădinărit să fie așezate la locul lor, să fie totul curat, aranjat. Nu trebuie bani, ca să avem curățenie în gospodărie. Curățenia este la îndemâna tuturor. Ieșim apoi pe stradă. Fiecare în fața porții lui. Așa cum doamna Hornea spunea, dacă fiecare am pune flori la poartă, am avea un sat ca o grădină de flori. Vom porni și cu activități pentru dezvoltarea personalității copiilor. Avem manuale, specialiști care să predea aceste cursuri, inclusiv în sectorul antreprenorial, pentru cei care ajung la vârsta la care vor să înceapă o activitate pe cont propriu, în zona liberei inițiative; îi vom sprijini să aleagă domeniul pentru care au pregătire profesională, să își identifice produsele cu care vin pe piață, să întocmească un plan de acțiune, să construiască un brand”, spune Dan Ivașcu.

Sprijin pentru studenți în atragerea finanțărilor europene

În Ferma „Ivașcu”, activitățile sunt pe măsura vârstei, de la copiii de la grădiniță până la facultate. Dan Ivașcu, care oferă și câteva exemple concrete despre cum  decurg lucrurile. „Împreună cu doamna Hornea am reușit să ducem această preocupare a noastră și la nivelul comunei Mihăilești de unde vom dezvolta activitatea pe mai multe componente. Am decis să înființăm o asociație care se numește <Asociația fapte creatoare>. Aici dezvoltăm cursuri de dezvoltare personală a copiilor pornind din grădiniță pentru implicarea lor în activități practice. Ei pot să înțeleagă mai ușor cum  provin unele produse; dacă ne referim la hrană, de unde vin ouăle, cum le obținem, legume, fructe, lapte. Astfel de activități o să îi dezvolte foarte mult; o să-i facă să înțeleagă mediul în care trăiesc și se dezvoltă, cât este de important să avem grijă de planeta asta pornind de la componente care ne asigură existența; este important să înțeleagă că trebuie să  avem grijă de toate aceste valori ale planetei noastre. Și mergem  mai departe cu activitățile până la liceu și la facultate.

Avem studenți la Agronomie din Iași, din București, pe care îi sprijinim. Pe unii i-am ajutat să acceseze fonduri europene făcându-i membri în cooperativă. De exemplu, avem la Iași un student care termină  anul viitor, dar el a reușit să acceseze 40.000 de euro ca să-și construiască un centru de prelucrat lapte, în județul Iași. A aflat despre noi, cine suntem și ce facem,  din presă și de la magazinul din Iași, pentru că noi vindem produsele noastre inclusiv în Iași. În băcăniile din Iași  se găsesc produsele Cooperativei Unirea Gospodarilor. A venit la Buzău, am discutat cu el și i-am acordat tot sprijinul și din punct de vedere al consilierii profesionale. I-am explicat ce înseamnă o astfel de activitate de prelucrare a laptelui, pentru că nu este o treabă simplă să pornești pe cont propriu  o activitate de prelucrare, procesare lapte, mai ales la o vârstă atât de fragedă, neavând  experiență. I-am facilitat înscrierea în cooperativă, lucru care i-a adus 25 de puncte suplimentar la proiect. Asta l-a și ajutat să devină eligibil; au fost vro 60 de studenți din care au câștigat numai 10. El a fost printre primii care s-a încadrat, a trecut baremul și datorită faptului că e membru într-o cooperativă”, povestește Dan Ivașcu.

Prosperitatea gospodăriilor și activitatea educativă, mână în mână

Dan Ivașcu este el însuși un model de urmat pentru micii fermieri. De aceea a și fost ales președinte al Cooperativei Agricole – „Unirea Gospodarilor Mihăileşti”. În cadrul acestei cooperative aduce multe beneficii gospodarilor care asigură lanțul de aprovizionare. Până să deschidă seria activităților educative, Dan Ivașcu a luat în calcul faptul că trebuie să creeze premizele pentru o oarecare prosperitate a gospodăriilor. „E clar că lucrurile trebuie luate într-o anumită ordine și primul lucru este eradicarea sărăciei din gospodării și din satul românesc. Noi avem astfel de preocupări la nivel național. Noi ne-am și bătut și am reușit să trecem prin Parlament o lege care autorizează gospodăria țărănească pe persoană fizică, pe niște efective de păsări și  animale, sectorul zootehnic în mod special, dar activăm și în cel vegetal, ca să aducem prosperitatea în gospodăria țărănească. Satul  românesc se află în faliment, pentru că gospodăria se află în faliment. Ca să reușim să vorbim în comunitățile rurale de educație, de sănătate, cultură, mai întâi trebuie să aducem prosperitate în gospodărie. Nu poți să-i spui unei familii cât de important este să meargă la medic de câte ori  simte că ceva nu este în regulă din punct de vedere al sănătății, să participe la activități culturale, educaționale, când el nu are ce pune pe masă copiilor, sau el nu are cu ce își îmbrăca copilul să-l trimită la școală”, mai spune Dan Ivașcu.

Forma identificată pentru dezvoltarea rurală sustenabilă a fost forma asociativă. „Pe modelul acesta pe care noi îl promovăm de formă asociativă, nu facem altceva decât să punem la treabă aceste gospodării. Noi am creat un model de bună practică și funcționează foarte bine. Trebuie  să-l finanțăm pentru a-l multiplica. Pe de o parte le aducem gospodarilor autorizare, pentru că activitatea pe care ei o desfășoară nu este autorizată. Le aducem autorizarea activităților , dar le aducem și piață de desfacere. Le mai aducem un preț care le asigură predictibilitate în businessul lor. Ei știu exact câți bani încasează pe produsul pe care îl vând. La ora asta oferim 2,5 lei pe litru de lapte. O să se facă 3 lei din septembrie. Producătorul  deja știe câți bani încasează ca  să-și poată construi un buget al familiei pentru consum, dar și pentru dezvoltare. Avem membri în cooperativă care aveau patru vaci cu lapte și au ajuns la 70. Alții au  deja peste 100 de vaci sau avem membri care  au pornit de la o activitate pe persoană fizică și au ajuns acum la exploatații comerciale. Noi le aducem mult mai multe avantaje decât o piață de desfacere. Nu este deloc de  neglijat  autorizarea, lipsa bătăii de cap,  pentru că el nu mai merge la Registrul Comerțului să facă o firmă care înseamnă raportări la ANAF, plăți de taxe și impozite, controale; vânzând toate produsele către cooperativă, cooperativa plătește impozite și taxe la stat, este ultima verigă din acest lanț, cea care pune pe piață produsul finit. Atunci ea plătește statului român taxe și impozite tot ce se vinde prin intermediul cooperativei este fiscalizat”, explică Dan Ivașcu mecanismele economice care pun în funcțiune această asociație.

Care a fost punctul de pornire al gospodăriei agropedagogice

Am pornit din gospodăria proprie cu câteva produse, mi-am dat seama că piața cere mult mai multe produse, o gamă mult mai variată de produse, pentru că într-un magazin clientul nu vine să cumpere numai  ouă, lapte și pui. El are nevoie de toate produsele pe care le consumă aproape zilnic în bucătăria lui sau le folosește aproape zilnic în bucătărie la gătit. Atunci a trebuit să aduc lângă mine și alți producători care să contribuie prin activitățile pe care le desfășoară acolo cu suplimentarea gamei de produse de care aveam nevoie. Am început mai întâi printr-o cooperare la nivelul firmei mele. Am împărțit activitățile în trei: producție de materie primă și aici mă refer la gospodăriile țărănești. La mijlocul activității noastre stau centrele sau făbricuțele de prelucrare procesare conservare. Aceste făbricuțe cumpără materia primă de la gospodari, plătesc pe loc la poarta gospodăriei și acesta este un lucru foarte bun în activitatea noastră. Plătim la prețul pe care noi îl agreăm împreună cu producătorul la începutul anului și prețul acela rămâne pe tot parcursul anului. Se mai schimbă în cazul în care apar modificări mari de componente sau ingrediente care compun  prețul. Mă refer aici la energie, la carburant – cum avem și în situația actuală – unde a trebuit  să intervenim în iulie la o mică majorare de preț . În rest, aceste prețuri rămân conform cu contractul pe care l-am agreat.  În momentul în care îi plătești gospodarului  produsul la poarta gospodăriei, așa cum te-ai înțeles, și la timp, deja l-ai câștigat de partea ta.

Revenind la structura cooperativei, după ce făbricuța cumpără și transformă materia primă în produs finit,  produsul finit ambalat etichetat ajunge  în depozitul cooperativei, de unde, prin rețeaua proprie de magazine, platformă online și terți, în mod special băcănii, ducem aceste produse pe mesele clienților  noștri. A trebuit să dezvoltăm o rețea proprie de desfacere, lucru care nu e rău, ne asigură independență totală și posibilitatea să comunicăm cu consumatorul final”, mai spune Dan Ivașcu.

Articole similare