Printre planurile Consiliului Județean pentru anul 2022 se numără și readucerea în prim-plan a Taberei de sculptură de la Măgura, un obiectiv turistic important din județ, care a trecut printr-un proces de igienizare și restaurare în ultimii trei ani.
Tabăra reprezenta locul de întâlnire a numeroși amatori de grătare, care lăsau apoi mormane de gunoaie în urma lor, ceea ce a determinat autoritățile să nu mai permită accesul persoanelor pe pajiștea care găzduiește complexul expozițional. Mai mult decât atât, multe dintre sculpturi au trecut printr-un proces de restaurare, care va continua și anul acesta, dar și pajiștea a avut nevoie de curățare, după dezastrul lăsat de petrecăreți.
În situația în care evoluția pandemică o va permite, autoritățile buzoiene au în plan să atragă un număr cât mai mare de vizitatori în acest obiectiv, prin organizarea mai multor evenimente artistice, fie spectacole folclorice, fie ateliere pentru elevi, în parteneriat cu Muzeul Județean și Centrul de Cultură și Artă.
Festivalul „Zilele Chișinăului” de la Sărata Monetoru, un succes printre buzoieni
La inițiativa Consiliului Județean, în parteneriat cu Primăria Chișinău, s-a desfășurat și festivalul „Zilele Chișinăului”, în luna septembrie a anului trecut, care a fost foarte bine primit de buzoieni la prima sa ediție și a avut numeroși invitați de onoare. În cele trei zile desfășurare, au avut loc concerte de muzică populară și ușoară, susținute de artiști basarabeni și buzoieni, au fost amenajate tabere militare cu profil istoric, ateliere meșteșugărești și expoziții de pictură. Printre invitați s-au numărat Ion Ceban, primarul Chișinăului, orchestra de muzică populară „Frații Advahov” și ansamblul de muzică ușoară „Alex Calancea Band”. De asemenea, pe scenă au mai urcat și artiștii de la ansamblului etnofolcloric „Plăieșii”, cei ai ansamblul de muzică ușoară „Vali Boghean Band” și cei de la „Plaiurile Mioriței”, din Buzău.
Consiliul Județean Buzău a pus la dispoziția buzoienilor autobuze, pentru a se asigura că și cei care nu dispun de mașini personale vor veni la festival. Autobuzele au efectuat curse regulate gratuite, din oră în oră, între municipiul Buzău și stațiunea Sărata Monteoru. Accesul a fost gratuit la evenimentele din cadrul festivalului, însă cu respectarea regulilor de protecție în vigoare.
Tabăra de sculptură Măgura a fost organizată în perioada 1970 – 1985, iar inițiativa a aparținut sculptorului Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orașului Buzău. Programul prevedea ca, vreme de 16 ani, câte 16 sculptori în fiecare an, în majoritate alții, să vină la tabăra Măgura, unde, timp de două luni (august și septembrie), să creeze o sculptură, pe o temă la alegere, într-un bloc de piatră pe care îl primea prin tragere la sorți. Sculptorii erau, la acea vreme, elevi ai liceelor de artă din țară sau proaspăt absolvenți ai Academiei de Arhitectură din București. În urma lor au rămas 256 de lucrări în piatră, donate județului de către creatori, în cadrul unei festivități, reprezentând cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară.
Tabăra de sculptură Măgura a fost organizată în perioada 1970 – 1985, iar inițiativa a aparținut sculptorului Gheorghe Coman, sprijinit de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare documentară a orașului Buzău. Programul prevedea ca, vreme de 16 ani, câte 16 sculptori în fiecare an, în majoritate alții, să vină la tabăra Măgura, unde, timp de două luni (august și septembrie), să creeze o sculptură, pe o temă la alegere, într-un bloc de piatră pe care îl primea prin tragere la sorți. Sculptorii erau, la acea vreme, elevi ai liceelor de artă din țară sau proaspăt absolvenți ai Academiei de Arhitectură din București. În urma lor au rămas 256 de lucrări în piatră, donate județului de către creatori, în cadrul unei festivități, reprezentând cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară.
