Suntem praf la capitolul „femei în politica guvernamentală”. Care este situația buzoiencelor

Liderul liberalilor din Capitală, Ciprian Ciucu, și-a pus cenușă în cap și a aruncat-o apoi spre vârful PNL, acuzând că „politica este extrem de masculinizată” și că partidul său are o problemă la nivel de reprezentare în ceea ce privește cota de gen. Ciucu a făcut aceste afirmații la dezbaterea „Cum deschidem drumul femeilor în politică?”, ocazie cu care a afirmat și că trebuie dat un semnal ferm pentru deschiderea drumului doamnelor în politică.

„Voi fi impopular în rândul colegilor bărbați, pentru că-mi asum frontal această temă despre încurajarea femeilor în politică. Dar nu-mi este frică de subiect (…) Au fost discuții în ultimul an. Ele nu au trecut neobservate de noi. Am discutat cu conducerea partidului și am ajuns cu toții la concluzia că trebuie să dăm un mesaj ferm pentru a deschide mult mai mult drumul doamnelor în politică. În acest moment, politica este extrem de masculinizată, iar jumătate din societatea noastră nu este reprezentată. Ponderea de gen este de 49-51 la sută în favoarea femeilor. Astfel că, în toate domeniile trebuie cumva să echilibrăm. Anul acesta au fost foarte multe știri că la vârful PNL sunt mai degrabă bărbați și nu este o situație în care să mă simt confortabil și nici organizația PNL București pe care o conduc. De aceea, am și decis să luăm foarte în serios acest subiect și să reiterăm faptul că în PNL femeile nu trebuie să ajungă doar ca simpli membri, ci și în funcții de conducere”, afirmă Ciucu.

El apreciază că situația poate fi corectată prin cote, atunci când se fac listele pentru alegeri. „Această chestiune trebuie pusă în practică prin cote și nu-mi este frică să spun acest lucru. Când ai o problemă, când jumătate din populație este exclusă sau nu participă într-un proces, trebuie să vii cu astfel de politici afirmative. Ca președinte al PNL București susțin că partidul trebuie să aibă cote pentru pozițiile la care doamnele candidează alături de domni, fie că este vorba de Parlament sau de consilii locale. Trebuie să comunic ferm că este loc pentru femei în politică. Nimeni nu și-a propus să elimine doamnele din vârful partidului”, a mai transmis Ciprian Ciucu.

Liberalii arată că, prin senatoarea Alina Gorghiu, au inițiat un proiect legislativ care prevede ca listele partidelor pentru Senat și Camera Deputaților să fie întocmite astfel ca măcar 33  la sută dintre candidați să fie femei, cu excepția cazurilor în care partidul este mic și lista are mai puțin de trei candidați.

Egalitatea de șanse, doar un slogan de 8 Martie

Femeile aflate în poziții de miniștri au devenit o raritate în guvernele României după 2019, anul care marca sfârșitul unei lungi ere social-democrate și începutul unui guvern liberal condus de ex-premierul Ludovic Orban. Nici în guvernul condus astăzi de Nicolae Ciucă situația nu se prezintă prea roz: Gabriela Firea este singura femeie ministru într-un guvern cu 20 de portofolii. Numele Gabrielei Firea a fost înaintat, în noiembrie 2021, de PSD pentru Ministerul Tineretului și Familiei, în timp ce PNL și UDMR nu au propus nicio femeie pentru celelalte 19 portofolii rămase. Astfel, din acest punct de vedere, am putea spune că situația se prezintă astăzi asemenea anilor ’90, când femeile nu erau luate în calcul și promovate în poziții de miniștri.

Vă prezentăm mai jos cum a arătat guvernarea României în ultimii 32 de ani, din punct de vedere al reprezentării femeilor în Executiv:

• Petre Roman I (26 decembrie 1989- 28 iunie 1990) – nicio femeie
• Petre Roman II (28 iunie 1990-16 octombrie 1991) – nicio femeie
• Theodor Stolojan (16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992) – nicio femei
• Nicolae Văcăroiu (19 noiembrie 1992-11 decembrie 1996) – o femeie: Daniela Bartoș (Sănătate, numită abia în august 1996)
• Victor Ciorbea (12 decembrie 1996- 30 martie 1998) – nicio femeie
• Radu Vasile (17 aprilie 1998- 22 decembrie 1999) – nicio femeie
• Mugur Isărescu (22 decembrie 1999- 28 decembrie 2000) – două femei: Smaranda Dobrescu (Muncă) și Anca Boagiu (Transporturi, numită în iunie 2000).
• Adrian Năstase (28 decembrie 2000-21 decembrie 2004) – șapte femei: Hildegard-Carola Puwak (Integrare europeană), Rodica-Mihaela Stănoiu (Justiție), Elena Dumitru (Muncă), Ecaterina Andronescu (Educație), Daniela Bartoș (Sănătate), Silvia Ciornei (IMM-uri), Adriana Țicău (Comunicații).
• Călin Popescu Tăriceanu I (29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007) – patru femei: Monica Macovei (Justiție), Anca Boagiu- ministrul  (Integrare europeană), Mona Muscă (Cultură), Sulfina Barbu (Mediului).
• Călin Popescu Tăriceanu II (5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008) – o femeie: Mariana Câmpeanu (Muncă).
• Emil Boc I (22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009) – trei femei: Ecaterina Andronescu (Educație), Monica Iacob Ridzi, urmată de Luminița Plăcintă (Tineret și Sport), Elena Udrea (Turism).

  

• Emil Boc II (23 decembrie 2009- 6 februarie 2012) – trei femei: Sulfina Barbu (Muncă, numită în septembrie 2011), Anca Boagiu (Transporturi, numită în septembrie 2010), Elena Udrea (Dezvoltare).
• Mihai Răzvan Ungureanu (9 februarie 2012 – 7 mai 2012) – o femeie: Claudia Boghicevici- ministrul Muncii.
• Victor Ponta I (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012) – patru femei: Mona Pivniceru (Justiție, numită în august 2012), Mariana Câmpeanu (Muncă), Ecaterina Andronescu (Educație, numită în iunie 2012), Rovana Plumb (Mediu).
• Victor Ponta II (21 decembrie – 5 martie 2014) – șapte femei: Mona Pivniceru (Justiție), Rovana Plumb (Mediu), Mariana Câmpeanu (Muncii), Ramona Mănescu (Transporturi, numită în august 2013), Lucia Ana Varga (Ape și Păduri), Maria Grapini (IMM), Doina Adriana Pană (Dialog social).
• Victor Ponta III (5 martie – 13 decembrie 2014) – cinci femei: Ioana Petrescu (Finanțe), Rovana Plumb (Muncă), Gabriela Szabo (Tineret și Sport), Doina Pană (Ape și Păduri), Aurelia Cristea (Dialog social).
• Victor Ponta IV (17 decembrie 2014 – 4 noiembrie 2015) – patru femei: Sevil Shhaideh (Dezvoltare, numită în mai 2015), Grațiela Gavrilescu (Mediu), Rovana Plumb (Muncă), Gabriela Szabo (Tineret și Sport).
• Dacian Cioloș (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017) – zece femei: Anca Paliu Dragu (Finanțe), Raluca Alexandra Prună (Justiție), Cristiana Pașca-Palmer (Mediu), Delia Popescu (Societate informațională, numită în august 2016), Claudia Ana Costea (Muncă), Aura Carmen Răducu (Fonduri europene), Corina Șuteu (Cultură, numită în mai 2016), Elisabeta Lipă (Tineret), Maria Ligor (Români de peste hotare, numită în iulie 2016), Violeta Alexandru (Dialog social).

  

• Sorin Grindeanu (4 ianuarie 2017-29 iunie 2017): nouă femei: Sevil Shhaideh (vicepremier și Dezvoltare), Grațiela  Gavrilescu (vicepremier și Mediu, numită în martie 2017), Carmen Dan (Afaceri interne), Lia Olguța Vasilescu (Muncă), Mihaela-Virginia Toader (Fonduri europene), Rovana Plumb (Fonduri europene, numită în februarie 2017), Adriana Petcu (Ape și Păduri), Andreea Păstârnac (Români de pretutindeni), Ana Birchall (Afaceri europene).
• Mihai Tudose (29 iunie 2017- 16 ianuarie 2018) – șapte femei: Sevil Shhaideh (vicepremier și Dezvoltare), Grațiela  Gavrilescu (vicepremier și Mediu), Carmen Dan (Interne), Lia Olguța Vasilescu (Muncă), Rovana Plumb (Fonduri europene), Doina Pană (Ape și Pădurilor), Andreea Păstârnac (Românii de pretutindeni).
• Viorica Dăncilă (29 ianuarie 2018- 10 octombrie 2019) – zece femei: Grațiela Gavrilescu (vicepremier și Mediu), Ana Birchall (vicepremier pentru implementarea Parteneriatelor Strategice ale României, ulterior Justiție), Carmen Dan (Interne), Ramona Mănescu (Externe, numită în iulie 2019), Sorina Pintea (Sănătate), Ecaterina Andronescu (Educație, noiembrie 2018 – 2 august 2019), Lia Olguța Vasilescu (Muncă), Rovana Plumb (Fonduri Europene), Ioana Bran (Tineret și Sportului), Natalia Intotero (Românii de pretutindeni).
• Ludovic Orban I și II (4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020) – trei femei: Raluca Turcan (vicepremier), Monica Anisie (Educație), Violeta Alexandru (Muncă).
• Florin Cîțu ( 23 decembrie 2020 și până la 25 noiembrie 2021) – două femei: Ioana Mihăilă (Sănătate), Raluca Turcan (Muncă).
• Nicolae Ciucă (25 noiembrie 2021 – prezent): o femeie: Gabriela Firea (Familie).

Buzăul a dat, până acum, un vicepremier (Marcel Ciolacu), doi miniștri bărbați (Cătălin Predoiu și Lucian Romașcanu) și doi miniștri femei (Elena Udrea și Adriana Petcu).

Inechitatea dintre femei și bărbați, o constanță

România are o constanță în timp a inechității dintre femei și bărbați. Un studiu european din 2015, realizat pe baza Indexului Egalității de Gen, un instrument compozit dezvoltat de Uniunea Europeană, arăta că stăm cel mai rău, în privința egalității șanselor, din cele opt țări luate drept exemplu. Cu o excepție. La indicatorul „muncă”, România depășea Polonia și Italia și era destul de aproape de țări precum Franța și Irlanda, cam la 10  la sută sub acestea.

Conform unui alt studiu, The Global Gender Gap 2021, raport al Forumului Economic Mondial, România se află pe locul 129 din 156 de state la reprezentarea politică a femeilor. Prin comparație cu țările din Europa de Est și Asia Centrală, țara noastră a regresat cel mai mult în ultimii 15 ani la acest capitol.

În Guvernul Ciucă, senatoarea PSD Gabriela Firea este singura femeie care deține un portofoliu, unul nou înființat, al Ministerului Familiei. „Mai avem un picuț și poza guvernamentală arată ca a unui stat islamist. Asta e democrație? Întreb conducerile partidelor: Chiar nu aveți rușine? Egalitatea de șanse între femei și bărbați în decizia politică e și principiu constituțional, și lege”, a comentat pe Facebook profesorul universitar Mihaela Miroiu, teoreticiană feministă și activistă pentru drepturile omului.

Ce spune legea

Legea 202 privind egalitatea de șanse între bărbați și femei arată:

Art. 21:

(1) Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, unităţile  economice şi sociale, precum şi partidele politice, organizaţiile patronale şi sindicale  şi alte entităţi nonprofit, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii,  promovează şi susţin participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi la decizie şi adoptă măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a  femeilor şi bărbaţilor la conducere şi decizie.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi la nominalizarea membrilor şi/sau participanţilor în orice consiliu, grup de experţi şi alte structuri lucrative manageriale şi/sau de consultanţă. Încălcarea prevederilor legii 202 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz, a persoanelor vinovate. Amenzile contravenționale sunt de la 3.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune.