Stigmatizat și la aproape 27 de ani după moarte? Cum este forțată văduva generalului Gușă să elibereze locuința repartizată acestuia ca șef al Marelui Stat Major al Armatei

Familia generalului născut în satul Spătaru, comuna buzoiană Costești, Ștefan Gușă, acuzat că a vrut să dea o lovitură de stat în seara zilei de 23 decembrie 1989 dar nu a găsit suport la comandanții armatei, are încă de pătimit deși au trecut aproape 27 de ani de la moartea cu multe semne de întrebare al șefului Marelui Stat Major al Armatei Române în timpul Revoluției.

Apartamentul aflat în Bulevardul Aviatorilor nr. 100 din Capitală, repartizat generalului Ștefan Gușă în 1986, când a fost numit în această funcție, a fost scos la licitație de către RAAPPS, pentru data de 10 decembrie, pornind de la fabuloasa sumă de 1.472.200 euro, potrivit jurnaliștilor newsweek.ro.

Este vorba despre un apartament cu două dormitoare, o sufragerie și o bucătărie, în suprafață totală de 126,98 mp, zonă la subsol pentru servicii tehnice – centrală, spălătorie, uscătorie – și un teren de 335 mp (așa cum reiese din contractul inițial de închiriere cu Trustul Carpați), aflat într-un imobil construit în 1960.

În apartament a locuit din 1986 familia generalului Gușă, soția și două fete. De la dispariția „precipitată” a gene­ralului, a locuit permanent văduva acestuia, plătind la zi o chirie pe care RAAPPS o calcula din ce în ce mai mare, până a ajuns la 1.750 de euro pe lună. Chiria și toate utilitățile apartamentului le-a achitat fata ei cea mică.

„Cu banii dați pe chirie (peste 235.000 de euro) și pe reparații utilitare (peste 25.000 de euro) ar fi putut fi cumpărată o casă și astfel ar fi scăpat de această luptă cu RAAPPS, una dintre șicanele cele mai stresante la care a fost supusă după eliminarea generalului incomod din peisajul postdecembrist”, scriu jurnaliștii newsweek.ro.

În tot acest timp, văduva generalului a încercat în zadar să cumpere această locuință.

De ce nu s-a mutat, o spune ea însăși: „Există legături mult prea puternice, emoționale, care mă împiedică să plec. Aici am trăit cele mai complicate momente ale vieții, aici a suferit, a zăcut generalul, ultimele lui zile, și apoi umilințele ce au urmat și m-am zbătut să le fac față, să-mi protejez fetele de valul de minciuni și de șicanele la care am fost supuse. Din 1994, de când a murit soțul meu, am tot încercat să cumpăr apartamentul, am făcut zeci de cereri la ICRAL Herăstrău, apoi la RAAPPS, pentru a-l cumpăra, așa cum mulți alți ofițeri, de armată și de poliție, au făcut. Mie nu mi s-a permis niciodată. Nici n-am fost primită niciodată în vreo audiență la RAAPPS. Probabil sunt pe vreo listă neagră”, a declarat văduva generalului pentru newsweek.ro.

La toate cererile ei către RAAPPS, pe care le făcea de fiecare dată când auzea că s-a mai vândut rezonabil vreun apartament al Regiei, în care își arăta intenția de a-l cumpăra, primea răspunsuri de felul: „Urmăriți în presă și pe internet anunțurile privind vânzările”.

Acum, văduva genralului Gușă a fost anunțată de RAAPPS că apartamentul în care locuiește și plătește chiria la zi, în care a făcut îmbunătățiri de-a lungul anilor, va fi licitat cu preț de pornire 1.472.200 de euro.

„Prin comparație cu alte evaluări din zonă, un penthouse în Aviatorilor, imobil construit în 2017, de patru camere, patru băi echipate cu obiecte sanitare Dalet, cu suprafață utilă de 150 mp, cu finisaje premium, încălzire prin pardoseală, tâmplărie Schuco, sisteme răcire Daikiri, clasa A energetic, plus două locuri parcare la subsol, are un preț negociabil de 950.000 euro”.

La promo, la acest apartament ultramodern, găsim că se află într-o zonă „ce abundă de clădiri istorice, sedii de ambasade și instituții publice”.

La apartamentul, prin comparație, „prăfuit”, de pe Aviatorilor 100 – unde îmbunătățiri a adus doar văduva generalului Gușă – oare ce se poate scrie la promo: „Aici a locuit șeful Marelui Stat Major al Armatei Române (1986-1989), cel care a refuzat să ceară ajutorul trupelor sovietice sau ale altor țări din Tratatul de la Varșovia pentru <restabilirea ordinii> în evenimentele din decembrie 1989”.

Sau „aici a suferit de un cancer osos invaziv, apărut din <senin>, generalul Ștefan Gușă, cel care s-a opus intrării trupelor sovietice în decembrie 1989”.

„Nu accept, cât sunt șeful Marelui Stat Major, niciun fel de ajutor de la nimeni. Armata Română și noi ne vom rezolva singuri treburile”, sunt cuvintele generalului, înregistrate pentru posteritate.

„Chirii stabilite arbitrar și pentru discriminare asupra dreptului de achiziție”

Văduva generalului Gușă a cerut ajutor și la Ministerul Apărării, despre care spune că a mai încercat să o ajute în problemele legate de locuință, însă răspunsul  nu a fost unul încurajator: „Nu cred că noi, instituțional vorbind, mai putem face ceva. Am făcut tot ce-am putut. Cred că în situația în care locuința este scoasă la licitație, așa cum spuneți dvs, puteți face ceea ce credeți dvs că v-ar ajuta să fie bine pentru dvs”, este răspunsul reprezentanților MapN, citat de newsweek.ro.

Înainte de 89, ofițerii nu aveau voie să dețină proprietăți, pentru a putea fi mutați oriunde primeau ordin. Ulterior, mulți ofițeri și-au cumpărat apartamentele unde au avut ultima reședință. Spre exemplu, vecinii familiei Gușă au achiziționat fără probleme apartamentele de protocol repartizate, mai spun jurnaliștii newsweek.ro.

„În Aviatorilor 98, familia senatorului Iorgovan, apartament de 156 mp, teren 351 mp, cumpărat în 2013 cu 497.000 de euro, anterior fiind cumpărat de la ICRAL și parterul.

Pe Aviatorilor 102, apartament similar achiziționat de generalul Niculae Spiroiu, care mai avea încă două locuințe de serviciu, în Militari și Centrul Civic, adjudecate și acestea. În grup de prieteni, generalul Spiroiu ar fi afirmat că a cumpărat apartamentul din Aviatorilor cu 9.000 de dolari. Nu avem date.

Apartamentul generalului Ilina, Aviatorilor 96, cumpărat.

Apartamentul generalului Hortopan, deasupra apartamentului generalului Milea, în Amiral Bălescu 19, adjudecat. Și parterul a fost vândut, dar nu văduvei lui Milea sau fetelor acestuia, deși au făcut și ele numeroase cereri.

Toate aceste vânzări către cei cărora le fuseseră repartizate apartamentele din Regia de protocol, au determinat mulți <nenorocoși> să acționeze în judecată RAAPPS pentru <chirii stabilite arbitrar și pentru discriminare asupra dreptului de achiziție>.

Cum este cazul apartamentului ce se află la parter în Aviatorilor 100, care îi fusese repartizat Veronicăi Vătășescu, fiica lui Vasile Pungan, fost ministru de Comerț Exterior pe vremea lui Ceaușescu. Dar procesele s-au terminat cu evacuarea locatarei.

În această speță, a apartamentului unde a trăit ultimii ani generalul Ștefan Gușă, cel care s-a opus vehement intrării trupelor sovietice în țară în decembrie 1989, rămâne mirarea asupra supraevaluării, comparând, de exemplu, cu imobile, vile, vândute de RAAPPS pe renumitul Bulevard Kiseleff, unde prețurile au fost cele mai mari în jur de 500.000 de euro, cu suprafețe utile mai mari decât cel din Aviatorilor 100, după cum se poate vedea pe site-ul Regiei”,  potrivit newsweek.ro.

Acuzat de lovitură de stat în 23 decembrie 1989

La data de 17 decembrie 1989, fiind aflat în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, Genralul Ștefan Gușă a fost trimis la Timișoara împreună cu un colectiv de generali, pentru a reprima revoluția care începuse în acest oraș și de a cărei izbucnire erau acuzate agenturile străine de spionaj.

Generalul Gușă este practic luat prin surprindere de amploarea manifestațiilor de protest și, după două zile de lupte, bate în retragere, neputând continua represiunea începută în 17 decembrie.

După evacuarea lui Nicolae ceaușescu la 22 decembrie 1989, se reîntoarce la București, unde află de numirea de către Ceaușescu a generalului-locotenent Victor Atanasie Stănculescu în funcția de ministru interimar al Apărării Naționale, după sinuciderea generalului Vasile Milea. Este nevoit să accepte decizia lui Stănculescu care dăduse ordin trupelor armatei să se întoarcă în cazărmi, trecând de partea Revoluției.

Este cooptat de Ion Iliescu în grupul său în seara zilei de 22 decembrie 1989. La ora 19,00, lansează, din clădirea CC al PCR, un mesaj pentru retragerea populației de pe străzi pentru a permite noilor autorități instaurate să-și desfășoare activitatea de asigurare a liniștii și de instaurare a unui curs nou în România.

„Vă vorbește generalul-maior Gușe. Cetățeni ai Romăniei noi, armata și poporul sunt stăpâni pe situație aproape în întreaga țară. Mai sunt cuiburi izolate de disperați care încearcă să ne distrugă ceea ce am cucerit. Nu au reușit și nu vor reuși. Toată populația să treacă în liniște la lucru, pentru a putea aproviziona cu cele necesare copiii, bătrânii, femeile, întreaga populație. Să restabilim liniștea în aceste momente istorice, dar și dificile. Vă rog să dați dovadă de mult patriotism, de dragoste de țară. Să instaurăm cât mai repede cursul nou al vieții. Totul trebuie să intre în normal cât mai repede. Acționați împotriva celor care încearcă să ne destabilizeze, împotriva celor care încearcă să spargă magazinele. Apărați valorile noastre naționale. Să acționăm pentru a asigura liniștea țării, suveranitatea și integritatea teritorială a României..” —Ștefan Gușă

În calitatea sa de Șef al Marelui Stat Major, refuză să ceară ajutorul trupelor sovietice sau ale altor țări din Tratatul de la Varșovia pentru a ajuta Armata Română la restabilirea ordinii. După cum a declarat el însuși, „mi s-a spus că mor oameni. Dar m-am gândit câți au murit când am mai avut trupe străine în țară și am refuzat orice intervenție străină. Poate am greșit. Poate am fost prea categoric…”.

Sergiu Nicolăescu a declarat în presă, că generalul Gușă a vrut să dea o lovitură de stat în seara zilei de 23 decembrie 1989, dar nu a găsit suport la comandanții armatei.

În declarația făcută în iunie 2005 la Secția Parchetelor Militare, în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, fostul președinte Ion Iliescu afirmă că gen. Ștefan Gușă i-a propus în data de 24 decembrie 1989 să lanseze un mesaj către populație pentru ca aceasta să se retragă de pe străzi, deoarece nu mai este nevoie și ar muri oamenii degeaba. El ar fi solicitat pentru ca să se dea Armatei sarcina de a asigura siguranța și cetățenilor. Dar, membrii CFSN nu au fost de acord.

O comisie guvernamentală de investigare a evenimentelor din 1989 de la Timișoara, condusă de Viorel Oancea, a propus în 1990 trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluției. În anul 1997, în rechizitoriul Parchetului Militar prin care au fost trimiși în judecată generalii Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac s-a constatat și vinovăția generalului Gușă – dar în cazul său procesul n-a putut avea loc ca urmare a decesului.

La data de 28 decembrie 1989, a fost eliberat din funcția de șef al Marelui Stat Major și numit ca șef de stat major și prim-locțiitor al comandantului Armatei a 4-a, cu garnizoana la Cluj (28 decembrie 1989 – 26 februarie 1990). Generalul-maior Ștefan Gușă a fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 11 ianuarie 1990.

La scurtă vreme după revoluție, a fost numit în funcția de comandant al Armatei a 2-a, al cărei comandament era dislocat la Buzău (26 februarie 1990 – 28 martie 1994). A ctitorit biserica din satul Spătaru.

S-a îmbolnăvit de cancer osos, iar în ultimele trei luni din viață a stat întins pe spate și complet nemișcat pe patul unui spital din Viena. Știind că va muri, fiind bolnav incurabil și întrebat de către un jurnalist de la ce i se trage boala, generalul a afirmat: „Poate, dar nu sunt sigur, de la acea cafea (n.n. cafeaua băută în noaptea de 22/23 decembrie 1989). După ce am băut-o m-am simțit tot mai rău. Pe 30 decembrie 1989, seara, m-am întâlnit cu ai mei la Predeal și nu mă mai recunoșteau. Am ieșit anul trecut din spital. Am mințit că mă simt bine și am plecat în aplicație. Dar mi-a fost tot mai rău. Am fost o săptămână, pentru investigații, la o clinică din Paris. Mi-au sosit analizele de la Viena. Dumnezeule, cu ce am greșit?” .

Generalul Gușă a murit de cancer osos la data de 28 martie 1994.

Boala generalului Gușe s-a dovedit a fi fost reală. A fost înmormântat cu onoruri militare în curtea bisericii din satul natal Spătaru, ctitorită de general.