Încă un produs gastronomic tradițional buzoian a obținut certificarea europeană „Indicație Geografică Protejată” (IGP), anunță președintele Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău, Ana-Maria Mircea. Astfel, babicul de Buzău se alătură cârnaților de Pleșcoi, celălalt produs tradițional din județ care deține această certificare.
Certificarea IGP este o etichetă europeană de calitate care garantează că un produs are o legătură strânsă și directă cu regiunea geografică al cărui nume îl poartă. Aceasta oferă consumatorilor siguranța că cel puțin o etapă din procesul de producție, prelucrare sau preparare are loc în acea arie specifică și că produsul păstrează calități, o rețetă sau o reputație specifică zonei respective. România are în prezent încă 16 produse recunoscute și protejate la nivel european pe scheme de calitate (dintre care 14 sunt clasificate drept IGP pentru alimente): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Telemea de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Salată tradițională cu icre de crap, Pită de Pecica, Plăcintă dobrogeană, Salinate de Turda, Cârnați din topor din Vâlcea, Batog de sturion (Tulcea).
„Această certificare aparține întregii comunități care a păstrat vie tradiția Babicului de Buzău și tuturor producătorilor care au transmis această rețetă din generație în generație. În cadrul Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău am reușit să construim o comunitate care reunește producători, experți, instituții și susținători ai tradițiilor locale în jurul unui obiectiv comun: protejarea și promovarea identității gastronomice a regiunii. Privim această recunoaștere europeană ca pe o responsabilitate de a continua să valorificăm patrimoniul local, inclusiv prin proiecte culturale și editoriale dedicate istoriei și poveștilor care stau în spatele Babicului de Buzău și ale altor produse reprezentative ale zonei”, spune Ana-Maria Mircea.
Reamintim că procesul de certificare a stârnit și tensiuni. În momentul în care producătorii industriali grupați în Asociația pentru Promovarea Babicului de Buzău au înaintat dosarul pentru obținerea certificării IGP, unii mici producători artizanali au primit scrisori de interdicție din partea firmelor din asociație. Situația a provocat îngrijorare în comunitate și a deschis o discuție despre echilibrul necesar între protejarea tradiției și presiunea industrială. Cei care au semnalat această situație au fost reprezentanții Slow Food Buzău. „Procesul de obținere a IGP este promovat în special de producătorii industriali, existând riscul ca protecția juridică să fie folosită pentru a limita accesul producătorilor artizanali. Cunoaștem deja cazuri în care mici producători – unii dintre ei cu tradiție de generații în spate – au primit scrisori de interdicție din partea avocaților. Este o temă serioasă, care merită un dialog deschis și pe care o vom aborda separat”, transmiteau, în luna decembrie 2025, reprezentanții acestei organizații.
Mai mult, producătorii artizanali susțin că rețeta impusă prin caietul de sarcini de Asociația pentru Promovarea Babicului de Buzău ar fi departe de cea pe care vechii „sârbari” o păstrează, deoarece îi obligă la un proces de fabricație și la cantități din fiecare ingredient care nu au de-a face cu ceea ce au moștenit din vechi producătorii babicului sârbesc adevărat.
În ciuda acestor controverse, asociația care a obținut certificarea europeană a babicului de Buzău îi invita pe producătorii locali să i se alăture: „Invităm pe această cale toți producătorii locali, artizanii și gospodarii din județul Buzău care împărtășesc respectul pentru rețeta originală și dorința de a duce tradiția mai departe, să se alăture Asociației Babicului de Buzău. Împreună, suntem mai puternici și mai capabili să garantăm că <Babicul de Buzău> va rămâne, generații la rând, un simbol al calității autentice”, mai spune Ana-Maria Mircea.
