Politic

Sorin Cîmpeanu: ,,Alegerea Buzăului ca locație pentru Banca de gene, întemeiată. La Suceava este un depozit de gene”

• Lovitură de măciucă pentru ministrul Agriculturii de la rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară

În urmă cu un an, buzoienii aflau prima măsură ce privea direct județul nostru luată de guvernul Orban, proaspăt instalat în funcție: demiterea cerce­tătorului Costel Vînătoru de la conducerea nou înființatei Bănci de gene, în paralel cu intenția declarată a ministrului Agriculturii de a închide respectiva instituție chiar înainte ca aceasta să înceapă să funcționeze.

Momentul respectiv a fost semnalat de primarul Constantin Toma – unul dintre susținătorii înființării Băncii de gene de la Buzău – printr-o postare video pe pagina sa oficială de Facebook. ,,Pe 15 decembrie 2019, exact acum un an, organizam un miting în Piața Daciei, la care au participat o mulțime de buzoieni, dar și români din multe locuri din țară, pentru repunerea pe funcție a domnului cercetător Costel Vînătoru, dat afară din funcția de director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău. Domnul Costel Vînătoru avea să fie repus în funcție în două zile, dar de un an de zile Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, i-a blocat bugetul și angajarea de personal. Funcționarea Băncii de Gene a României este o necesitate pentru țara noastră, mai ales în contextul pandemiei, când lanțurile de aprovizionare cu produse agroalimentare trebuie să fie cât mai scurte și mai si­gu­re. Sper ca noul guvern să îndrepte această greșeală a unui ministru care nu simte românește!”, spune primarul Constantin Toma.

În urmă cu un an, mii de buzoieni au reacționat la decizia ministrului Agriculturii de a-l demite pe cercetătorul Costel Vînătoru din funcția de director al Băncii de resurse vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice, printr-o manevră având un scop meschin, acela de a-l îndepărta pe Adrian Chesnoiu din fruntea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Decizia respectivă a provocat nu doar indignarea unei părți a clasei politice buzoiene, ci și pe cea a buzoienilor de rând, dovadă stând mesajele de pe rețelele de socializare prin care buzoienii și-au manifestat fie revolta față de gestul îndepărtării lui Vînătoru din fruntea Băncii de gene, fie susținerea față de acesta.

Peste 1.000 de buzoieni la mitingul organizat de primarul Toma

Peste 1.000 de buzoieni au participat duminică, 15 decembrie 2019, la chemarea primarului Constatin Toma, la un miting și un marș de protest prin care și-au arătat susținerea pentru cercetătorul Costel Vînătoru, considerat părintele Băncii de gene de la Buzău, demis de mi­nistrul Oros de la conducerea acestei instituții. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Banca noastră-i o comoară, nu o condamnați să moară!”, „Rușine să vă fie”, „Nu ne otrăviți copiii”.

După mesajele transmise de primar și de alți susținători ai cercetătorului Vînătoru – cei mai mulți reprezentanți ai unor organizații de fermieri din Buzău și din câteva județe ale țării -, participanții la miting au pornit în marș pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și, după un scurt popas în fața Prefecturii Buzău, s-au deplasat în Parcul Crâng, la sediul Băncii de Gene.

Reacția Ministerului Agriculturii, transmisă în spațiul public în cursul aceleiași zile, a fost una năucitoare. Conform unui comunicat de presă, fostul director Vînătoru s-ar fi făcut vinovat de faptul că Banca de gene de la Buzău nu avea, până la acel moment, o strategie de dezvoltare.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii transmitea că în România există o bancă de gene, la Suceava, în timp ce instituția de la Buzău este un proiect nefuncțional și îi recomanda lui Vînătoru să servească ­cer­cetarea legumicolă din postura de angajat al Experimentalei de la Buzău. Nu trebuie să ai ochiul format pentru a realiza că, prin acest comunicat, Ministerul Agriculturii transmitea printre rânduri faptul că pune sub semnul întrebării însăși existența Băncii de gene de la Buzău, transformând în realitate cele mai negre temeri ale buzoienilor.

Poziție pe care ministrul Adrian Oros, de profesie medic veterinar, și-a menținut-o pe parcursul întregului an și pe care a prezentat-o ori de câte ori a fost prezent la Buzău și chestionat pe această temă. Ocazii cu care acesta a demonstrat că nu este capabil să facă deosebirea între o bancă de gene, o bancă de semințe și un depozit de semințe; în plus, la fiecare discuție pe această temă – care, între timp, a fost preluată  de candidații buzoieni ai propriului partid la alegerile parlamentare, bineîn­țeles în scop electoral -, Oros a spus că așteaptă opiniile mediului academic în urma cărora ar putea decide care va fi soarta Băncii de gene de la Buzău.

Păle: ,,Mediul academic susține Banca de Gene de la Buzău”

Opinia mediului academic românesc din domeniu a obținut-o, în schimb, deputatul social-democrat de Buzău Dănuț Păle, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care s-a adresat reprezentanților acestuia și i-a îndemnat să-și prezinte punctul de vedere ministrului. „Nu știu dacă domnul ministru a cerut și oficial, nu doar la nivel de declarație, opinia mediului academic, dar am considerat că este de datoria mea ca buzoian, ca parlamentar ales să reprezinte interesele cetățe­nilor, ca român, să inițiez acest demers. Pe cei cărora m-am adresat, rectori, prodecani și decani ai universităților și facultăților de profil din țară, i-am rugat să explice dacă și de ce este necesară o Bancă de Resurse Genetice la Buzău”, afirmă Păle într-un comunicat de presă.

Înțelegând importanța unui astfel de proiect, universitarii au răspuns acestui apel al deputatului buzoian. De exemplu, răspunsul rectorului Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, menționează faptul că din cauza lipsei unei astfel de Bănci de Resurse Genetice, România a pierdut creații biologice valoroase, că o parte din resursele genetice ale țării noastre se află conservate în bănci de gene din străinătate, de cele mai multe ori fără acordul ­sta­tului român, și confirmă necesitatea unei infrastructuri dedicate la nivel național pentru a împie­dica pierderea materialului genetic vegetal pe viitor. De asemenea, el confirmă ca întemeiată alegerea Buzăului ca locație pentru acest proiect și precizează că Banca de gene de la Suceava are caracter de depozit. Vezi AICI documentul citat.

„Le mulțumesc tuturor celor care au răspuns adresei mele și au explicat ministrului de ce este necesară o Bancă de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și ­Me­dicinale. Sper ca acest puncte, de vedere să reprezinte ultimul argument de care domnul Oros mai avea nevoie pentru a debloca acest proiect și că îl vom vedea funcțional cât mai curând”, mai spune deputatul social-democrat de Buzău Dănuț Păle.

În aceste condiții, așteptăm cu deosbit interes implicarea noilor parlamentari liberali de Buzău în deblocarea și finalizarea proiectului Băncii de gene de la Buzău, astfel ca această promisiune electorală să nu se piardă pe autostrada către Universitatea Dunărea de Jos.

4 Comentarii

  1. În document apar mai multe fonturi toate aparținând aceeași familii:
    *Calibri-BoldItalic-10124 size 10
    *Calibri-Italic-10123 size 11,5
    *Calibri-10121 size 11,5
    *Calibri-Bold-10122 size 11
    *Calibri-7881 size 11
    *Calibri-Italic-7882 size 11

  2. Am descărcat documentul, l-am deschis cu Adobe Acrobat Pro DC, am activat butonul Edit și am constatat că domnul profesor Enescu pare să aibă dreptate și nu prea.
    Textul de deasupra lui „Cu stimă,” este scris cu fontul Calibri-7881 mărimea fontului fiind 11 iar cuvintele „Cu stimă” sunt scrise cu fontul Calibri-7880 dar cu mărimea 10. Cuvântul RECTOR apare fiind scris cu Calibri-Bold-7879 și mărimea 10.
    Totuși cuvintele sunt scrise cu font din aceeași familie, Calibri.
    Buba pare a fi mai jos, la: „Prof. univ. dr. Sorin Mihai CÎMPEANU”, unde „Prof.” este un text editabil iar „univ. dr. Sorin Mihai CÎMPEANU” este o imagine.
    Nu sunt sigur dacă este o făcătură sau este o problemă a conversiei documentului din cauza suprapunerii mai multor imagini (ale ștampilei și ale semnăturii).

  3. Remarcabile, ca de obicei, observațiile distinsului profesor Enescu, care denotă un veritabil talent de detectiv, pe lângă cele arhicunoscute. I-aș ruga pe cei de la Opinia să scrie mai des despre domnia sa și să popularizeze și elevii din Hasdeu pe care domnul Enescu i-a pregătit și s-au calificat la Olimpiada Internațională de Matematică în ultimii 10-15 ani.

  4. Dacă aveți curiozitatea să deschideți pdf-ul atașat, o să constatați ceva interesant. Documentul are un anumit font (mă refer inclusiv la mărime) cu excepția ultimului rând, unde dl. Cîmpeanu scrie „Cu stimă”.
    Ca profesor, știu bine ce înseamnă asta. E copy-paste.
    Documentul a fost probabil scris de altcineva (oare cine?) și a fost convins dl.S.C. să-l semneze (cum am și alte informații despre domnia sa, de data asta directe, nu sunt convins că a și citit ce a semnat).

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker