Senatorul Liliana Sbârnea, inițiator al legii care aruncă în aer lumea medicală

În timp ce medicii care fac gărzi cer reducerea vârstei de pensionare, Parlamentul a votat, la jumătatea lunii trecute, o lege ce prevede că medicii care predau la universități, membrii titulari ai Aca­demiei Române și ai Academiei de Științe Medicale – un ONG condus de Irinel Popescu -, cercetătorii științifici și medicii cu doctorat se pot pensiona, la cerere, la vârsta de 70 de ani. Modificarea legislativă a stârnit nemulțumirea multor medici, care acuză că cei cărora le este dedicată legea nu sunt și cei care „duc greul” în spitale, ­res­pectiv gărzi, operații, munca la patul bolnavului. Prin prelungirea vârstei de pensionare până la 70 de ani s-ar bloca, de fapt, accesul medicilor tineri în spitale, iar aceștia sunt nevoiți să plece din țară, acuză medicii consultați de HotNews.ro.

„Medicii membri titulari, membri corespondenți sau membri de onoare, cetățeni români, ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Me­dicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități me­dicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani”, prevede o modificare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, votată la jumătatea lunii aprilie în Parlament. Mai mult, legea prevede că medicii aflați în situațiile de mai sus pot fi menținuți în spitale și după vârsta de 70 de ani, în anumite condiții, în timp ce vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați, femeile putându-se pensiona și ele, la cerere, la 65 de ani.

De modificarea legislativă inițiată de parlamentari PSD – printre care și senatorul de Buzău Liliana Sbîrnea – și UDMR ar putea beneficia nume grele din medicina românească, precum Ioanel Sinescu, Irinel Popescu, Sorin Oprescu, Florin Stamatian, Monica Pop, Mircea Beuran sau Șerban Brădișteanu. Potrivit surselor HotNews.ro, medicii-pensionari au vrut să sară peste „umilința” de a face o cerere de menținere în activitate ce trebuia depusă și aprobată anual de către conducerea spitalului.

O parte dintre acești medici „fac lucruri utile, dar alții parazitează o poziție”, declară, pentru HotNews.ro, Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor. Mai mult, medicii care au inițiat demersurile pentru ca gărzile să fie recunoscute ca vechime în muncă, iar vârsta de pensio­nare a medicilor care fac gărzi să scadă, acuză faptul că „atotputernicii blochează posturile din spitale, iar tinerii medici sunt nevoiți să plece din țară”, mai precizează sursa citată.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Ca­mera Deputaților, vrea să conteste legea la Curtea Constituțională: „Din cauza blocării sistemului de către acești dinozauri, mii de medici pleacă anual din țară. Este o ches­tiune de siguranță națională”, spune acesta pentru HotNews. La rândul său, senatorul USR Adrian Wiener, medic de profesie și inițiatorul proiectului de lege ce prevede recunoașterea găr­zilor ca vechime, spune că medicii-profesori care ajung la vârsta pensionării nu pot fi considerați indispensabili: „În­seamnă că în întreaga carieră nu ți-ai pregătit nimic în urmă, ai lăsat deșert, ai ierbicidat în urma ta, profesional vorbind”.

Mai mult, această lege ar putea fi doar un prim pas, pentru că în procedură de avizare la Parlament se află și un alt proiect de lege, inițiat de Florin Stamatian (deputat PNL și medic, unul dintre beneficiarii actualei legi), ce prevede că medicii care își prelungesc vârsta de pensionare pot avea acces și la funcții de conducere.

Nume grele din medicina românească, pe lista posibililor beneficiari: 

• Ioanel Sinescu – 67 de ani, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, membru titular al Academiei Române și al Academiei de Științe Medicale. Sinescu este medic la Centrul pentru Chirurgie Urologică și Transplant Renal Fundeni.

• Irinel Popescu – 66 de ani, profesor la Universitatea “Titu Maiorescu” din București, membru corespondent al Academiei Romane și președintele Academiei de Științe Medicale. Conduce Clinica de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni.

• Sorin Oprescu – 67 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, doctor în științe medicale, membru al Academiei de Științe Medicale, șeful Secției de Chirurgie Generală de la Spitalul Universitar de Urgență din București, fost primar al Capitalei.

• Florin Stamatian – 66 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, membru al Academiei de științe Medicale, medic la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj. Florin Stamatian este și deputat PNL, postură din care a susținut puternic legea, în Parlament.

• Monica Pop – 65 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, doctor în științe medicale, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice din București.

• Mircea Beuran – 65 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, doctor în științe medicale, membru al Academiei de Științe Medicale, șeful Clinicii de Chirurgie Generală a Spitalului de Urgență Floreasca.

• Șerban Brădișteanu – 67 de ani, doctor în științe medicale, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul de Urgență Floreasca.

• Mircea Cinteză – 68 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, membru al Academiei de Științe Medicale, șeful Secției de Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgență din București, fost ministru al Sănătății în Guvernul Tăriceanu.

• Daniela Bartoș – 67 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, doctor în științe medicale, medic la Spitalul de Urgență Floreasca din București, fost ministru al Sănătății în Guvernele Văcăroiu și Năstase.

• Dan Mircea Enescu – 67 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, doctor în științe medicale, vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, medic la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu din București.

• Monica Dragomir – 63 de ani, conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, cercetător științific, șefa Secției de Oncologie Pediatrică de la Institutul Oncologic Prof. dr. Alexandru Trestioreanu din București.

• Doina Dimulescu – 66 de ani, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, doctor în medicină, șefa Clinicii de Cardiologie de la Spitalul de Urgență Elias din București.

Ce prevede Legea adoptată în Parlament

Legea adoptată la jumătatea lunii aprilie în Parlament modifică un alineat din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, astfel:

1. Alineatul (3) al articolului 391 se modifică și va avea următorul cuprins:
   (3) În unitățile sanitare publice, medicii membri titulari, membri corespondenți sau membri de onoare, cetățeni români ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, cetățeni români ai Academiei de științe Medicale, pot fi menținuți în activitate conform dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale, cu modificările și completările ulterioare. De același drept pot beneficia și medicii, membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare din țară ai Academiei Române”

Academia de Științe Medicale este un for medical academic, diferit de Academia Română, înființat în 1935. Academia este condusă de Irinel Popescu, iar vicepreședinți sunt Radu Deac, Dan Mircea Enescu și Virgil Păunescu.

Legea a fost inițiată de parlamentari PSD și UDMR: Arcan Emilia (senator PSD); Avram Nicolae (senator PSD); Benea Adrian-Dragoș (senator PSD); Bodog Florian Dorel (senator PSD); Botnariu Emanuel-Gabriel (senator independent); Cârciumaru Florin (senator PSD); Craioveanu Elena-Lavinia (senator PSD); Császár Károly Zsolt (senator UDMR); Diaconescu Renică (senator PSD); Federovici Doina-Elena (senator PSD); Ilea Vasile (senator PSD); Iordache Virginel (senator PSD); László Attila (senator UDMR); Manoliu Dan (senator PSD); Marciu Ovidiu-Cristian-Dan (senator PSD); Marin Nicolae (senator PSD); Mazilu Liviu-Lucian (senator PSD); Mihu Ștefan (senator PSD); Mirea Siminica (senator independent); Orțan Ovidiu-Florin (senator PSD); Pănescu Doru-Adrian (senator PSD); Pațurcă Roxana-Natalia (senator PSD); Pop Gheorghe (senator PSD); Preda Radu-Cosmin (senator PSD); Sbîrnea Liliana (senator PSD); Smarandache Miron-Alexandru (senator PSD); Soporan Aurel-Horea (senator PSD); Stocheci Cristina-Mariana (senator PSD); Valeca șerban-Constantin (senator PSD); Buicu Corneliu-Florin (deputat PSD); Szabó Ödön (deputat UDMR); Vass Levente (deputat UDMR).

Potrivit expunerii de motive atașate propunerii legislative, scopul legii este “includerea în art. 391 și a membrilor de onoare, cetățeni români, ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, respectiv modificarea art. 488 în așa fel încât activitatea clinică a studenților facultăților de medicină dentară/stomatologie, pe pacient să fie în legalitate”.