Comuna buzoiană Mânzălești, situată la Curbura Carpaților, găzduiește zeci de octogenari și nonagenari, oameni neatinși de boli grave. Specialiștii Geoparcului „Ținutul Buzăului” spun că oamenii locului trăiesc pe un munte de sare și fiecare gură de aer le este pură terapie. Comuna Mânzălești, aflată pe Valea Slănicului, este înconjurată de maluri albite de sarea care se află la suprafața solului. Vin să ia saramura din izvoarele de aici atât sătenii de pe vale, cât și gospodari din tot județul.
„La noi nu sunt bolnavi de astm sau de nervi. Au fost făcute măsurători și s-a ajuns la concluzia că zonele acestea cu sare la suprafață sunt zone propice vieții. Dacă te lingi pe buze, simți gust de sare”, explică Cecilia Petrescu, învățătoare și custode al Muzeului „Timpul Omului”, din Mânzălești.
Oamenii de aici trăiesc mult datorită aerului nepoluat, aerosolilor, dar și hranei curate, din ogradă, spune Cecilia Petrescu. Vechea și longeviva comunitate de pe Valea Slănicului le-a atras atenția specialiștilor Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”, care au dedicat comunei Mânzălești numeroase articole și reportaje de promovare turistică. Cea mai recentă referire apare în „Ținutul, bucată cu bucată”, o revistă online care prezintă personaje, reţete şi povești savuroase din zonă.
„În peregrinările noastre prin Ţinutul Buzăului, am descoperit comunități unice. De exemplu, acum cinci ani, o comună aflată pe un munte de sare ascundea un procent mai mare de nonagenari decât celebrele zone albastre ale lumii, recunoscute pentru longevitatea localnicilor lor. În Mânzăleşti, cu o populație de 2.000 de locuitori, depășeau 40 de nonagenari și doi centenari”, este unul dintre pasajele publicației „Ținutul, bucată cu bucată”. Comuna se află la aproximativ 50 de kilometri de Buzău, în Subcarpaţii de Curbură. Zona a stârnit pasiuni şi în trecut. Fermecat de peisajele rurale, Alexandru Vlahuţă i-a dedicat unuia dintre satele comunei Mânzălești un întreg capitol în cunoscuta sa operă „România pitorească”. Muntele de sare de la Mânzăleşti, monument al naturii, se numeşte Grunjul, sau Muntele Alb şi se află pe Drumul Judeţean 203K, care pleacă din Mărăcineni – nordul municipiului Buzău.
Peștera de sare 6S din Mânzalești (Subcarpații Vrancei, România) una dintre cele mai importante cavități de sare din lume. A fost descoperită la 13 septembrie 1980 de către Ica Giurgiu și Gabriel Silvașanu. Ea are o lungime de 1.257 de metri. Această lungime a reprezentat un nou record mondial pentru peșterile cu sare. S-a putut pătrunde din nou în ea în octombrie 1985. Este cea mai lungă peșteră de sare din Europa și a doua din lume după peștera Malham din Israel.
În urmă cu mulţi ani, speologii au studiat salba de peşteri de aici. Cavităţile prezintă o diversitate de forme şi nuanţe cromatice, de la alb imaculat, galben, roz, roşu, până la maro şi cenusiu. Stalactitele ajung până la 1,5 metri lungime, cu grosimi de 30 de centimetri la bază, iar stalagmitele sunt reduse, având câţiva centimetri înălţime.
Peștera de sare 6S din Mânzalești (Subcarpații Vrancei, România) una dintre cele mai importante cavități de sare din lume. A fost descoperită la 13 septembrie 1980 de către Ica Giurgiu și Gabriel Silvașanu. Ea are o lungime de 1.257 de metri. Această lungime a reprezentat un nou record mondial pentru peșterile cu sare. S-a putut pătrunde din nou în ea în octombrie 1985. Este cea mai lungă peșteră de sare din Europa și a doua din lume după peștera Malham din Israel.
