Economic

Seceta, aliatul lui Putin?

România începe să își numere pierderile. Care este situația la Buzău

Anul agricol 2022 este compromis. Din lipsă de precipitații, agricultura din Vrancea este compromisă total, iar în Buzău situația este gravă, jumătate din culturi fiind afectate de secetă. România își raționalizează consumul de apă în contextul unei secete care amenință drastic securitatea energetică și alimentară. Rezerva de apă a țării este în scădere, motiv pentru care în 214 localități s-a luat decizia de a se raționaliza apa. Este vorba despre localități din 17 județe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Sibiu, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj şi Bihor.

Pentru data de 17 iulie, datele Transelectrica arătau că procentul de umplere a lacurilor de acumulare gestionate de Hidroelectrica era de 76 la sută, în scădere faţă de începutul lunii, acesta fiind cel mai mic nivel lunar din ultimii cinci ani. Anul trecut, în aceeaşi perioadă gradul de umplere era de 94 la sută.

Doar în primul trimestru al anului, producţia de energie hidro a scăzut cu 30 la sută, enorm, într-unul dintre cei mai dificili ani pentru sectorul energetic din România. „Seceta este un dar de la natură pentru Putin şi face ca Europa să devină şi mai dependentă de gazul rusesc într-un moment în care Kremlinul reduce drastic livrările. Iarna caldă de anul trecut a lucrat în favoarea Europei prin faptul că cererea de energie a rămas scăzută. Acum, lipsa ploilor lucrează împotriva continentului“, avertizează Bloomberg.

Pentru România, în acest moment lucrurile nu se prezintă foarte bine. Jumătate din depozitele de gaze sunt goale, un sfert din lacurile de acumulare lipseşte, producţia de energie eoliană pare a avea un nou an slab, afectată la rândul său de ceea ce a început să se numească seceta vântului.

Ieri, în jurul prânzului, numai 2,5 la sută din producţia de energie erau asigurate de vânt, 10 la sută veneau din importuri, 20 la sută dintr-un gaz istoric de scump. Prin urmare, preţul era al doilea cel mai mare din Europa, 472 de euro/MWh, România fiind, paradoxal, al doilea cel mai mare producător de gaz european.

„În România, la grâu am făcut 7,5 milioane de tone, faţă de 11,3 milioane anul trecut. La porumb se estimează 8 milioane de tone, faţă de 15 anul trecut“, spun fermierii. Circa 75 la sută din suprafaţa României este afectată de diverse faze ale secetei. În Vrancea, de exemplu, 70 la sută din suprafaţa agricolă este complet compromisă.

„În judeţul Vrancea, porumbul este afectat de secetă în proporţie de 100% pe suprafeţele neirigate, iar floarea-soarelui în proporţie de 80-90% şi gândiţi-vă că suprafaţa irigată din cea totală cultivată cu cereale în judeţ este de 3.000 de hectare (circa 5% din total – n. red.). Am fost şi în Galaţi, şi în Buzău, e grav şi la ei, au jumătate din suprafeţe afectate de secetă, dar la noi în Vrancea conform zf.ro situaţia este drastică”, spune Teofil Dascălu, preşedinte, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea. Dascălu spune că fără sprijin, fermierii nu mai au bani pentru un nou sezon: „În lipsa unor măsuri de a facilita împumutul bancar sau acordării unor despăgubiri, va fi destul de dificil pentru agricultori acest an. Este aproape imposibil să începem un an nou agricol, pentru că vom amâna datoriile, dar nu vom avea bani să începem corespunzător să semănăm în toamnă, iar producţiile de cereale anul viitor vor fi diminuate cu până la 70 la sută“.

Dincolo de România, Franţa, Spania, Portugalia şi Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randa-mentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker