Suedzucker, producătorul german de zahăr, prezent și la Buzău prin grupul Agrana și mărci precum Coronița și Mărgăritar, are în plan creșteri semnificative ale prețurilor, pentru a reuși să compenseze creșterea costurilor. Mai mult, producătorul se pregătește să utilizeze cărbune în procesul de producție, deoarece livrările de gaze rusești către Europa de Vest încetinesc în urma războiului din Ucraina, relatează ziarul german Mannheimer Morgen, preluat de profit.ro. „Costurile culturii sfeclei și energiei cresc, iar acestea sunt două blocuri semnificative de producție”, spune șeful executiv al grupului, Niels Poerksen într-un interviu pentru publicația germană, preluat și de agenția Reuters. „Fără o majorare a prețului, ar fi dificil să ieși cu vreun profit din afacere”, arată acesta.
Compania a anunțat că își mărește stocurile destinate fabricilor care pot folosi cărbunele ca sursă de energie – posibilitate care nu există pentru toate unitățile din grup – în vederea situației în care aprovizionarea cu gaz va fi afectată, a mai declarat Poerksen.
Războiul din Ucraina a afectat profitul pe 2021
Suedzucker este prezent pe piața din România prin grupul Agrana, cel mai important furnizor de zahăr din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, care a intrat pe piața locală încă din anul 1998 și operează unități de producție zahăr la Roman și Buzău.
Războiul din Ucraina a determinat o scădere a profitului Agrana din anul 2021, din cauza costurilor mai mari pentru producție, dar și din cauza transportului, care nu s-a mai realizat atât de ușor. Potrivit raportului Agrana, veniturile grupului pentru anul financiar 2021-2022 au fost de 2.901,5 milioane de euro, semnificativ mai mari față de anul anterior. În schimb, profitul operațional (EBIT) a fost de 24,7 milioane de euro, mai mic față de anul anterior. Această scădere s-a datorat unei cheltuieli nete cu elemente excepționale care au însumat 68,9 milioane de euro (comparativ cu 11,9 milioane de euro anul trecut), cauzată în principal de pierderile din depreciere în legătură cu războiul din Ucraina.
Pentru anul financiar 2022-2023, Agrana se așteaptă la o creștere foarte semnificativă a profitului operațional (EBIT). Această prognoză se bazează pe ipoteza că războiul din Ucraina este temporar și rămâne limitat la nivel regional, că aprovizionarea fizică cu energie și materii prime este asigurată și că piețele țintă ale Grupului și piețele de achiziții se normalizează parțial în acest nou exercițiu financiar. De asemenea, Agrana se așteaptă și presupune că, prin contracte ajustate cu clienții, va putea transfera mai departe prețurile semnificativ crescute plătite în special pentru materiile prime și energie.
Agrana Romania este unul dintre cei mai importanți furnizori de zahăr pentru îndulcitori și pentru industria băuturilor răcoritoare, pentru lanțurile de retail și comerțul tradițional. Managementul local al lanțului de aprovizionare asigură, pentru clienți din România și Bulgaria, logistică (transport feroviar și rutier), depozitare (produse finite și materii prime), customer service, import de zahăr brut și zahăr alb. Anual livrează către clienți aproximativ 300.000 tone de produse finite, din diferite depozite, prin compania de vânzări a Agrana. Zahărul cristal alb, primit vrac de la Agrana și Sudzucker, este reambalat în fabricile din România în pungi de hârtie de 1 kg, în principal sub mărcile Mărgăritar și Coronița. La Buzău, grupul a construit un nou depozit pentru produse finite, a investit în stații de descărcare pentru camioane și trenuri, iar la Roman, unde deține o fabrică, demarase un program multianual de economisire a energiei pentru a reduce consumul specific de energie în producția de zahărului alb din sfeclă, care urma să ducă, implicit, și la mai puține emisii de CO2.
România, dependentă de importuri
În 2021, România a importat zahăr şi produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 25 la sută faţă de anul precedent, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Mai mult, importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile, în valoare de 38 de milioane de euro anul trecut.
În luna februarie a acestui an, grupul francez Tereos a anunțat că există posibilitatea închiderii activităţii fabricii din localitatea Luduş, din județul Mureş, în condițiile în care veniturile au scăzut de la 238 milioane de lei în 2016 la 158 milioane de lei în 2021 şi a mers în toţi aceşti ani pe pierdere, conform datelor publice. Prin urmare, compania a renunţat să încheie contracte cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500. Aceştia, reuniţi în asociaţii şi federaţii, împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au iniţiat ulterior discuţii cu reprezentanţii fabricii Tereos din România. La sfârşitul săptămânii trecut, Chesnoiu a afirmat că statul român face eforturi de a duce la bun sfârşit negocierile şi va demara auditurile necesare precum şi elaborarea documentelor aferente, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, pentru a cumpăra fabrica şi a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii.
„Din ’90 şi până acum ar fi trebuit să fim uniţi şi să găsim o cale la nivel naţional să salvăm unităţile de producţie strategice, ca să nu ajungem în situaţia să producem zahăr într-o singură fabrică din cele 33 pe care le aveam înainte de Revoluţie. Acum este prima dată când un ministru se implică în salvarea unei fabrici de zahăr, după ce noi, cultivatorii, am intervenit, căci toată România beneficiază de producţia de zahăr internă“, spune Teodor Aflat (69 ani), cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei.
Închiderea fabricii de zahăr Tereos înseamnă că România va rămâne într-o singură unitate de procesare sfeclă de zahăr, în condițiile în care doar Agrana mai procesează sfeclă în unitatea sa de la Roman. Peste 500 de cultivatori de sfeclă rămân astfel fără contracte.
În fabrica de la Buzău, Agrana procesează zahăr brut din trestie și a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 675,5 milioane de lei, cu 11,1 la sută sub nivelul lui 2020, și un profit net de 19,5 milioane de lei față de pierderi de 15,9 milioane de lei anul anterior.
