Verile mult prea toride din ultimii ani au mutat producția de porumb și floarea-soarelui în Moldova și în Transilvania, acolo unde fermierii se bucură de rezultate bune. Recolta lor este de trei ori mai mare decât a celor din sudul țării. Culturile de porumb și de floarea-soarelui sunt cele care ne-au așezat de multe ori în fruntea producătorilor europeni, însă anii tot mai secetoși ne dau de furcă. Forţaţi de situaţie, agricultorii încearcă să se adapteze.
În mod tradițional, zona de sud a țării și Câmpia de Vest erau cunoscute drept cordon al cerealelor. Cu alte cuvinte aici era concentrată cea mai mare parte din producția de porumb și floarea-soarelui din țara noastră.
În ultimii doi ani au intrat în joc, însă, județe din centrul și nordul țării precum Alba, Mureș, Brașov, Suceava și Botoșani. Fermele de aici s-au extins și, ajutate de vreme, au reușit să încline balanța în favoarea lor. Acum, mai bine de jumătate din recoltă este produsă pe terenurile de aici, în timp ce fermierii din vest și sud își numără pierderile.
„Acest trend de modificare a zonelor de cultivare a porumbului este dat și de schimbările climatice. Din păcate, în zona de sud anul acesta avem producții de la zero sau 500 de kilograme pe hectar în timp ce în zona de centru, nord, producțiile au depășit, 7,8,9 chiar 10 tone în sistem neirigat”, spune Alina Crețu, reprezentant al Forumului Agricultorilor din România.
Fermierii din centrul și vestul țării sunt, de altfel, și cei care salvează producția din acest an, estimată la 9,5 milioane de tone de porumb și puțin peste un milion de tone la floarea-soarelui. Specialiștii sunt de părere că fermierii din sudul țării trebuie să meargă mai mult pe culturile de toamnă, adică grâu, orz, rapiță, pentru a fi siguri de recoltă.
În Buzău, mai bine decât anul trecut, dar tot slab
Nici în Buzău culturile din acest an nu sunt satisfăcătoare, având în vedere lipsa precipitațiilor. Managerul Direcției pentru Agricultură Buzău, Cosmin Florea, este de părere că anul acesta agricol este mai bun comparativ cu anul trecut, când pierderile au fost mai mari, dar producțiile sunt tot slabe. La Buzău suntem în plină campanie de recoltat, iar la culturile de porumb, fermierii buzoieni obțin 1-2 tone/hectar, vorbim aici despre zone care nu sunt irigate. Rare sunt situațiile când la un hectar fermierii obțin 4-5 tone de porumb.
În acest moment, Buzăul se confruntă cu o secetă pedologică extremă. De exemplu, la cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate din sol este una foarte scăzută.
La data de 25 septembrie, în stratul 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apă a solului prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime în Maramureș și Crișana, cea mai mare parte a Transilvaniei și a Banatului, local nordul, estul și centrul Moldovei, nord-vestul, vestul, izolat estul și sud-vestul Munteniei, nordul, estul și sudul Olteniei. Izolat, în vestul și centrul țării se semnalează băltiri temporare de apă la suprafața solului, ca urmare a cantităților de precipitații cumulate în ultimele zile. În Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova, Muntenia și Oltenia, local estul, centrul, sudul și izolat nord-estul Transilvaniei, nord-estul Banatului, conținutul de umiditate din sol se încadrează în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă).˝
