Comisia Europeană a publicat prima prognoză pentru acest an, care indică producții peste medie la culturile de grâu, triticale și rapiță ale României. La grâu sunt estimate randamente de peste 4,6 tone la hectar. Există însă pericolul secetei.
Culturile însămânțate în toamnă au beneficiat de condiții favorabile în timpul iernii, iar temperaturile peste medie din prima jumătate a lunii martie au dus la o reluare timpurie a creșterii vegetative, ceea ce face ca analiștii Comisiei Europene să fie optimiști cu privire la producțiile agricole din acest an.
Există însă nevoie de ploaie pentru ca prognozele să se mențină. În sud-estul țării, de-a lungul granițelor cu Bulgaria, Ucraina și Moldova, au fost condiții de secetă, precipitațiile fiind cu până la 50 la sută sub medie.
„Prima jumătate a lunii martie a fost semnificativ mai uscată decât în mod obișnuit în toate regiunile, mai ales în jumătatea estică a țării. Prin urmare, este nevoie de precipitații pentru a evita reducerea în continuare a umidității solului, în special în sud-est, unde, de asemenea, rezervele de apă pentru irigații în timpul primăverii sunt în prezent scăzute. Previziunile noastre actuale privind producția se bazează pe tendințele istorice”, se arată în ultimul raport al Comisiei.
Producția de grâu ar putea crește cu 11 la sută
Potrivit sursei citate, producția de grâu a României ar putea ajunge în acest an la aproximativ 9,7 milioane de tone, având în vedere randamentul prognozat de 4,61 de tone la hectar și suprafața de 2,1 milioane de hectare care s-a cultivat anul trecut. În 2022, fermierii au obținut în medie doar 4,18 tone la hectar, cu 11 la sută mai puțin față de prognoza actuală, în timp ce media ultimilor cinci ani este de 4,3 tone la hectar (minus 7 la sută față de 2023).
Per total, în 2022, România a avut o recoltă de grâu de 9,18 milioane de tone de grâu în 2022, strânsă de pe 2,1 milioane de hectare.
Creșteri și la rapiță
La rapiță, randamentul mediu al acestui an ar putea ajunge la 2,78 de tone la hectar, cu 15 la sută peste nivelul de anul trecut și cu 11 la sută peste media ultimilor cinci ani. Fermierii români ar putea obține printre cele mai mari creșteri de producție față de anul trecut din UE, în contextul în care media europeană ar putea scădea cu un procent, până la 3,29 de tone la hectar. În Ungaria se estimează creșteri de 44 la sută, în Letonia de 42 la sută și în Bulgaria de 22 la sută.
Nu în ultimul rând, fermierii care au pariat pe orez anul acesta ar putea avea randamente medii de 2,87 de tone la hectar, cu 12 la sută peste anul trecut și cu 6 la sută mai mult decât a fost media ultimilor cinci ani. Am putea avea a treia cea mai mare creștere din UE, după state precum Letonia (plus 16 la sută) sau Estonia și Franța (15 la sută).
Buzăul, sub secetă pedologică puternică
Dacă în Maramureș, Crișana și Oltenia, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate este este optimă, în zona Munteniei, concret, în Buzău, situația este în continuare îngrijorătoare.
La data de 21 martie, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, prezintă valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Maramureș, Crișana și Oltenia, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia, Transilvania și Banat, izolat în estul și nord-vestul Moldovei.
Începutul primăverii a adus temperaturi mult prea mari pentru această perioadă, lucru care a dus la o rezervă de umiditate mai scăzută în sol în zona Munteniei. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică, moderată, puternică și extremă), se înregistrează în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, local nordul, nord-estul și sudul Munteniei, izolat sudul Transilvaniei și nord-vestul Banatului.
La Buzău, doar în zona Râmnicul Sărat se înregistrează o secetă pedologică moderată, în rest, județul se află sub o secetă pedologică puternică.
