Sărbătoarea Sfintei Treimi este cinstită în Biserica Ortodoxă în lunea de după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt. Prin ea înțelegem pe Dumnezeu cel Unul în ființă și întreit în persoane: Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Dumnezeu-Duhul Sfânt.
De Rusalii creștinii sărbătoresc Pogorârea Duhului Sfânt şi Sfânta Treime. Este o sărbătoare a cărei dată se socoteşte după Paşti, la 50 zile, şi la zece zile după Înălţarea Domnului. Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh este considerată data de naștere a Bisericii Creștine. După pogorârea Duhului Sfânt comunitatea ucenicilor lui Hristos devine Biserică, adică adunarea tuturor celor care cred în Sfânta Treime, care sunt botezați și se împărtășesc cu aceleași Sfinte Taine ale lui Hristos, prin lucrarea și datorită prezenței Duhului Sfânt în ea. Deoarece Tatăl, Fiul și Sfântul Duh – persoanele Sfintei Treimi -, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi.
Rusalcele în tradiția populară
Despre această sărbătoare, Muzeul Țăranului Român transmite, citând „Ghidul sărbătorilor românești” (Humanitas, 1998) a Irinei Nicolau: „În sat, casa fiecărui creştin ascunde un ierbar. El se compune din plante de leac şi din sedimentele vegetale ale sărbătorilor. Găseşti la icoană salcie de la Florii, flori de la Sânziene, busuioc… Rusaliile sporesc cu frunze de nuc. Le aduc oamenii de la biserică. Sunt locuri unde femeile spală de Rusalii picioarele trecătorilor. Se aşază la răspântii cu săpun, ştergare şi vase mari cu apă în care pun frunze de nuc”. Se mai spune că la sate, la această dată era prezent cultul morţilor sau „Moşii de Rusalii”, dar și ritualuri dedicate zânelor.
Ființe mitice, Rusaliile sau Rusalcele se consideră a fi niște fecioare frumoase, care își fac apariția în perioada verii. Rusalcele sau Rusaliile au fost denumite iele.
În tradiția populară, pentru a se proteja de Rusalii, oamenii purtau la ei frunze de pelin sau fire de usturoi și isi umpleau locuința de leustean. Fiind cunoscute și ca ființe care controlează apele, oamenii evitau să se scalde în sâmbăta din ajunul sărbătorii de teama de a nu se îneca.
