Acasă Opinii Salvatorii României

Salvatorii României

0
Salvatorii României

De vreo zece ani, propaganda rusă cultivă oficial diverse personaje politice sau civice din România, văzându-i ca pe niște luptători împotriva ,,apocalipsei occidentale”. Plesnește de atâta grijă pentru țara ținută sub bocanc, în lagărul sovietic, aproape jumătate de secol, și pe care o vrea liberă, suverană, demnă în fața ,,Înaltei Porți de la Bruxelles”, eliberată de statutul de ,,colonie americană”…

Cum discursul vădit pro-rus și politica de forță nu mai țin, propaganda de la Kremlin recurge, de ani de zile, la o agresivă retorică anti-occidentală, anti-sistem, alimentând-o și oficial, și neoficial. Doar-doar, prin voință populară, ne vom rupe lanțurile cu care am fost legați de UE și de SUA, de ,,decadentul Occident”. Recunoscând și apreciind, desi­gur, binefacerile regimului autoritarist rus.

În ultimii aproape zece ani au fost câteva episoade care au ridicat semne de întrebare fie din cauza legăturii actorilor lor principali cu Rusia, fie din cauza coincidenței agendelor lor cu interese ale Kremlinului, fie din cauza elogierii excesive a acțiunilor lor de către propaganda rusă. În plus, toate au venit într-un context internațional marcat de dorința de expansiune a regimului de la Kremlin și de revirimentul, la nivelul întregii Europe, a partidelor naționaliste și ultranaționaliste, anti-sistem, euro­sceptice; curentul ultranaționalist este, se știe, fie întreținut prin război hibrid, fie, în unele cazuri, susținut financiar de Rusia.

2012-2014. În vara lui 2012 a fost înființată secțiunea în limba română a Radioului guvernamental rus ,,Vocea Rusiei”. PSD fusese atunci partidul pe care, ca vioară întâi în USL, Kremlinul se bazase să schimbe regimul pro-atlantist, pro-occidental de la București, punându-i la dispoziție acel canal de propaganda mediatică a cărui politică era pro-USL, anti-americană, anti-UE, anti-NATO și la care colaboratori, cu discurs în linia editorială a postului, fuseseră inclusiv membri PSD. În decembrie 2014, după ce Victor Ponta pierduse alegerile prezidențiale, secțiunea în limba română a ,,Vocii Rusiei” a fost închisă. Ce coincidență!… În toată această perioadă au fost de notorietate declarațiile și deciziile lui Victor Ponta – liderul PSD, care se visa președinte al României. Aceste declarații se aflau în contradicție cu obiectivele naționale ce gravitează în jurul celor trei mari axe de politică externă a României, apartenența la UE, la NATO și parteneriatul strategic cu SUA.

2014-2015. Bogdan Diaconu, fost colaborator al ,,Vocii Rusiei”, anunța, în vara lui 2014, demisia sa din PSD și înființarea, câteva luni mai târziu, în aprilie 2015, a Partidului România Unită, formațiune de extremă dreapta, inspirată de numele partidului de guvernământ rus Rusia Unită. Punând față în față trecutul și relațiile unor oameni implicați în PRU, evenimente și decizii luate, în ultimii doi ani, în arcul guvernamental, dar și contextul geopolitic tensionat, încolțise întrebarea dacă nu cumva ceea ce vedeam era parte a unui scenariu gândit în colaborare cu ideologi de la est de noi. Dacă  fost așa, trebuie să fi creat o deziluzie. Partidul a dispărut în scurt timp, la un an și ceva după înființare.

2017-2019. În 2017, fostul ofițer SRI Daniel Dragomir – anul trecut, condamnat la detenție într-un dosar de corupție și încarcerat după ce fusese dat în urmărire internațională timp de câteva luni –  anunța deschiderea platformei România 3.0 care trebuia să contribuie la „redobândirea demnității naționale”. Un an mai târziu, în octombrie 2019, tot el, promotor al unui discurs violent anti-occidental, declara public că vrea ieșirea țării din UE și lansa propunerea RoExit. Nu a mai apucat să construiască ceva pe acest fundament, problemele penale ajungându-l din urmă. În ianuarie 2019 îl găseam anunțând lansarea unei mișcări național-patriotice, Alianța Națională, condusă de Dan Chitic, unul din fondatorii săi, numit de propaganda oficială a Kremlinului ca fiind „poate primul care a ridicat steagul suveranismului românesc”; el este, în paranteză fie spus, și organizatorul protestului anti-mască de zilele trecute. Un partid care avea pe lista obiectivelor principale „redarea demnității și suveranității țării” și care era poziționat ideologic alături de liga partidelor suveraniste, de Matteo Salvini, de Steve Bannon, de Marine Le Pen și de grupul de la Vișegrad, după cum explica Daniel Dragomir. În iulie 2020, acest partid s-a transformat în Coaliția pentru Națiune, ce pare menținută încă într-o stare de relativă latență. Tot în 2019, în vară, cu ochii pe congresul PSD, propaganda rusă își dorea ca partidul să ajungă pe mâna lui Liviu Pleșoianu, pe care îl numea „unul dintre cei mai curați și idealiști politicieni” și căruia îi lăuda atitudinea „verticală” față de „Înalta Poartă de la Bruxelles” și față de Washington. Dl. Pleșoianu se remarcase printr-un discurs ultranaționalist, suveranist, care, din 2017, ceruse în mod repetat expulzarea ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, pentru, chipurile, ,,ingerințe în treburile interne ale României” și care, în 2017, a pledat în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru o înțelegere și o apropiere față de Rusia. N-a fost însă ca PSD să ajungă condus de Liviu Pleșoianu, ceea ce a contribuit la căderea acestui partid în dizgrația propagandei ruse.

2020 – … Anul 2020 aducea în Parlamentul României un partid extremist, cu un discurs legionaroid, ultranaționalist, anti-sistem, anti-occidental, suveranist, homofob: Alianța pentru Unirea Românilor. Ascensiunea sa ridică semne de întrebare: a stat un an în stare latentă, explodând, în decembrie 2020, la 9 la sută, de la un firav și insignifiant 1 la sută, cât obținuse la locale. Pandemia le-a venit mănușă celor din AUR. Au atacat toate regulile impuse pentru stăvilirea epidemiei de coronavirus, instigând populația să le încalce și invocând în mod mincinos încălcarea libertăților personale și chiar a suveranității – cu apărarea căreia AUR își începe platforma-program, deși nimeni și nimic nu amenință suveranitatea României, însă conturându-și un dușman imaginar își justifică discursul anti-european. Anul acesta, după excluderea din grupul parlamentar AUR a Dianei Șoșoacă – membră (încă?) a Partidului ­Nea­mul Românesc, din partea căruia a intrat în Parlament pe listele AUR, promotoare a curentului anti-mască, o susținătoare ferventă de teorii ale conspirației –, AUR pare că începe să fie privită cu circumspecție de propaganda rusă. În schimb, doamna Șoșoacă are parte de admirație, fiindu-i dedicate nenumărate articole elogioase în care este numită ,,senatoarea fenomen”, „Marine Le Pen de România”, „simbol al bătăliei cu Sistemul”. Aceasta a fost, de altfel, sufletul și vocea protestului anti-mască organizat la sfârșitul săptămânii trecute, în plină pandemie. Nu a fost însă un simplu protest față de măsurile nepopulare, dar necesare, luate de autorități pentru ținerea sub control a pandemiei de Covid, ci unul anti-sistem și anti-Occident. A fost un protest în care organizatorii au profitat de frustrările, de iritarea, de temerile unor oameni afectați de pandemie, stări pe care le-au alimentat de luni de zile pe rețelele sociale, de debusolarea altora, a unora atrași ca fluturii de lampă de teorii ale conspirației, de mesaje anti-sistem strigate patetic, uneori isteric, neapărat cu pumnul ridicat amenințător. A fost un prilej pentru a-și promova mesajele împotriva unor inamici inexistenți, inventați pentru a le valida retorica și agenda: oculta mondială, Big Pharma și dictatura medicală care, iată, a luat locul statului paralel în narativul anti-sistem. Senatoarea Șoșoacă pleda chiar pentru bunele relații cu Rusia și… pentru vaccinul anti-Covid Sputnik-V. Majoritatea oamenilor adunați în piață, cu tricolorul, cu crucea sau icoana – deși revendicările lor nu au nimic de-a face cu creștinismul, ci eventual cu talibanismul ortodox –, cu funia de usturoi sau cu legătura de pătrunjel, sunt manipulați perfid; sunt victime ale unor personaje cu agende politice clare, care vor să ne convingă de „apocalipsa occidentală” de care trebuie să ne eliberăm.

Cum era de așteptat, protestul a fost bine văzut de propaganda rusă. Care o elogiază, din nou, pe doamna Șoșoacă. Și care, în paralel, insistă pe necesitatea scoaterii României din „rușinea stării de colonie” și pe necesitatea unui „partid care să reia plenar și inteligent relațiile cu Estul puternic și ofertant, mult mai onest decât trufașul și decadentul Occident”. Spre satisfacția Kremlinului, „condițiile și embrionii unui partid național suveranist există, în Parlament a intrat ceva asemănător”. Ca o coincidență, senatoarea Șoșoacă a vorbit public, zilele trecute, despre inițierea unei mișcări naționale, gândită ca partid care „va elibera România”: „La un moment dat îi veți vedea pe toți”.

Text publicat în ,,Puterea a cincea