Fenta Curții Constituționale a României este prima parte a deciziei de joia trecută, cea care vorbește despre declararea veniturilor soției/soțului (membrilor familiei). Aici este o discuție lungă și care durează deja de câțiva ani. O controversă. Pe de o parte, a fost folosit argumentul că funcționarii statului sunt obligați să declare public aceste venituri, ca măsură de prevenire a unor acte de corupție (trecerea pe numele soției/soțului a unor foloase necuvenite), pe de altă parte, în multe cazuri în care partenerii lucrează în mediul privat și au la rândul lor clauze de confidențialitate în privința veniturilor, măsura le încalcă în mod evident drepturile.
De asemenea, nu există, sau cel puțin nu cunosc eu, o evaluare legată de eficacitatea acestei practici în ceea ce privește actele de corupție. Cu alte cuvinte, nu se știe dacă măsura a ajutat lupta împotriva corupției sau nu. A ajutat investigațiile presei, asta cu siguranță. Pe partea strict juridică, dilema a fost lăsată, intenționat sau nu, nerezolvată ani de zile. Până la decizia CCR. Care este corectă pe fond, dar doar în ceea ce privește acest prim punct. Dat fiind că declarația de avere se află sub incidența penală (falsul în declarația de avere poate duce la declanșarea urmăririi penale) este perfect normal ca răspunderea să fie individuală și nu extinsă asupra terților.
Dar acest prim punct este doar… da. Fenta după care au fugit mulți. Principala bombă este la punctul doi: secretizarea declarațiilor de avere. A secretiza veniturile aparatului de stat este un act care numai democratic nu este. Astfel de măsuri sunt anticamera abuzului și corupției. Dacă accesul public la cheltuielile statului nu mai este garantat (căci aici nu vorbim despre ce avere are X sau Y și de unde, ci despre cum este cheltuit banul public) atunci este deschisă larg ușa instaurării unei dictaturi a birocrației. Cine să o mai controleze? Nu știu care va fi procedura. Probabil declarațiile de avere și interese vor fi depuse tot la Agenția Națională de Integritate, dar cine va dori să afle informațiile de interes public va trebui să depună o cerere de „declasificare”. De aici încolo nu se știe ce urmează, dar putem ghici cu toții, dat fiind că nu trăim de ieri de azi pe plaiurile carpatine.
Până la această oră nu avem motivarea CCR, ci doar un comunicat de presă. Nu știm de la ce speță a pornit contestarea (asta va fi interesant), nici ce argumente au adus judecătorii CCR.
Dar arată rău, oricine ar spune că nu sau ar încerca să găsească argumente în favoarea deciziei. România Onestă pare că va fi mai puțin onestă, la nici patru zile după instalarea cu sarmale, pe ici pe colo și anume în părțile esențiale.
