Constat cu tristețe că unii descoperă acum efectele a zeci de ani de dominație sovietică în Basarabia, mirându-se că există și moldoveni care nu simt mare lucru pentru România sau că vorbesc rusa cu mai multă ușurință decât româna. Sau că țin la limba „moldovenească”, care li s-a băgat lor în cap, de niște criminali de neam, că există.
Există, deci, acești românași care habar nu au cum este să trăiești efectiv cu rușii în casă. Cu ei la butoanele țării. Cu ei privilegiați ai societății. Cu ei în școală. Cu ei în biserică. Cu ei în absolut toate structurile statului. Cu ei în tot ce a însemnat tradiție, cultură, apartenență la neamul tău. Asta în timp ce moldovenii au fost, pur și simplu, marginalizați, batjocoriți, iar cei care au rezistat, și sunt mulți care au făcut-o (trebuie doar să te uiți la cine conduce acum Republica Moldova, ca să înțelegi că există mulți moldoveni care au rezistat) au avut de înghițit doar otravă.
Pentru tot ce a ținut de limba română și de România a existat, în Basarabia, o strategie clară, sistematică și sălbatică de distrugere. Timp de zeci de ani, repet. Așa că, da, după toată crima asta, există și moldoveni care acum vorbesc mai ușor limba rusă decât româna. Sau cărora li s-a băgat în cap prostia cu „limba moldovenească”. Sau pentru care România nu e atât de aproape sufletește.
Pe aceștia, dacă înțelegem, cu adevărat, istoria și ce a însemnat ocupația sovietică, avem datoria să nu îi criticăm prea asupra, ba chiar să îi tratăm cu compasiune. Milă ar trebui să fie sentimentul atunci când vezi oameni care își pierd busola după zeci de ani de teroare. Da, și-o mai pierd, asta se întâmplă în teroare, dar dacă tu ai avut norocul să nu treci prin așa ceva, atunci fă în așa fel încât, dacă nu-l poți ajuta să-și găsească busola, măcar
nu-l judeca.
Mă uit cu tristețe cum unii dintre noi sunt, brusc, foarte supărați că există și moldoveni care și-au luat cetățenia română pentru a beneficia de avantaje precum circulația în UE. În primul rând, aveau dreptul legal să și-o ia, nu au luat-o cu forța. Apoi, vedeți că există niște trădători de țară, care ne-ar vinde la bucată rușilor, dar care, da, sunt românii noștri născuți, crescuți și educați în România. Și care nicio secundă nu au simțit cum e să ți se bage rușii cu forța în minte și în suflet. Nu vă deranjează că aceștia se bucură de toate avantajele de a fi cetățeni români, nu?
Alții cred că nu era acum momentul ca limba moldovenească, o limbă inventată, să fie înlocuită cu limba română, așa cum a decis, de fapt, în 2013, Curtea Constituțională din Republica Moldova. Doar că, bineînțeles, pro-rușii care au dominat spațiul politic mult timp nu au avut niciun interes să și transpună în legislație această hotărâre a Curții. Asta s-a întâmplat săptămâna trecută în Parlamentul Republicii Moldova, la inițiativa PAS. Iar eu cred că au avut curaj și au făcut bine normalizând acest subiect legat de limba română.
Dacă era momentul acum?
Da, eu cred că era momentul acum. Acum, când există putere politică și conducere pro-românească și pro-europeană pentru a îndrepta această nedreptate legată de limba română. Acum, când rușii amenință, din nou și direct Basarabia.
Acum, când vedem crimele unui război la granița noastră. În momente ca astea, frica, lașitățile, capul plecat, calculele de orice fel nu-și au rostul. Istoria o scriu doar cei care au curaj, cei care sunt demni, cei care urmăresc adevărul și cei care luptă.
Text publicat în „SunMedia”
