Seceta din anul 2022 a afectat puternic multe județe din România, printre care și Buzăul. Fermierii români au la dispoziție 1,5 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigații în perioada 2023-2027. Cu toate acestea, specialiștii sunt de părere că România nu poate iriga mai mult de 2 milioane de hectare, motivul fiind apa insuficientă.
Bugetul de 1,5 miliarde de euro prevăzut în Planul Naţional Strategic (2023-2027) pentru modernizarea infrastructurii principale de irigaţii şi investiţii în irigaţii trebuie folosit la maximum, însă cu chibzuinţă, nu să aruncăm banii în stânga şi-n dreapta, susţin participanţii la conferinţa România irigabilă, care a avut loc la Cluj-Napoca în 1 martie.
Banii trebuie să urmeze o strategie de investiţii mai complexă, gândită în mai multe direcţii de acţiune, atât de autorităţi, cât şi de fermieri. Nu este suficientă doar investiţia în irigaţii dacă alte probleme ale fermierilor, cum este comasarea terenurilor, nu sunt rezolvate. „Decidenţii trebuie să înţeleagă că degeaba vin cele 1,5 miliarde de euro pentru că să-i împrăştiem în stânga şi în dreapta, terenurile vor rămâne în continuare fără arbori şi fără perderele de protecţie, iar peste zece ani irigaţiile nu vor fi rezolvate, şi tot o să importăm produse pe care am putea să le producem aici. Sunt multe lucruri pe care nu le rezolvăm doar cu irigaţii – avem nevoie de cadastru pentru a face investiţii. Prima oară trebuie rezolvat cu cadastrarea, gradarea fertilităţii solului, pentru a putea face legea comasării sau schimburile de terenuri”, a precizat Emil Turdean, preşedintele Cooperativei Agricole Podişul Transilvaniei, Agro Turdean Impex SRL.
Obiectivul oficialilor români este ca după aceste investiţii de 1,5 miliarde de euro, suprafaţa pregătită pentru irigat să fie de 2,78 milioane de hectare, dublu faţă de suprafaţa pregătită pentru acest an agricol. Pentru moment, în Planul Naţional Strategic, România are la dispoziţie 400 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii şi 100 de milioane de euro pentru înfiinţarea de sisteme de irigaţii, fonduri europene nerambursabile, care pot fi accesate începând cu anul 2023, la care se mai adaugă 331 milioane de lei (66 milioane euro) din fonduri guvernamentale, potrivit anunţurilor făcute recent de autorităţi. Acest buget este pentru irigaţii aferente obiectivelor de investiţii din cadrul judeţetor Argeş, Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, lalomiţa, Galaţi, Giurgiu, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea, potrivit datelor oferite de reprezentanţii Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF. De asemenea, mai există un buget pentru 2023 în valoare de 700.000 lei pentru obiective de investiţii cu specific irigaţii aferente judeţetor Bacău şi Tulcea.
După seceta din anul 2022, care a lăsat fermierii cu hambarele goale, Buzăul are nevoite de acești bani pentru irigații.
Speakerii prezenţi la eveniment spun însă că România nu poate iriga mai mult de 2 milioane de hectare şi că suprafaţa de aproape 2,8 milioane de hectare care va fi pregătită pentru irigat nu va putea fi acoperită de apă în totalitate, pentru că Dunărea, principala sursa de apă, are debite scăzute în anumite perioade, iar apa este folosită atât pentru agricultură, cât şi pentru transport.
„Anul trecut au intrat 351 milioane lei în sisteme de irigaţie. Ne bazăm pe 1,5 miliarde de euro care vor intra din Planul Naţional Strategic. Investiţia în irigaţie este extrem de importantă, ea aduce acea siguranţă naţională alimentară. Principala problemă este atragerea banilor prin Planul Naţional Stategic, atragerea fondurilor europene, fără bani nu facem nimic. A doua chestiune este legată de schimbările climatice. A treia problemă este asocierea fermierilor noştri. Nu în ultimul rând, trebuie să gândim o strategie de industrie alimentară prin care să procesăm, să ambalăm, să etichetăm mai frumos produsele noastre”, a spus Ilarie Ivan, consilierul miniserului Agriculturii.
După reabilitarea canalului Est, Buzăul va putea iriga aproximativ 50.000 de hectare de teren agricol. În cel mult doi ani, acest canal va putea fi folosit, iar fermierii buzoieni nu vor mai avea grija precipitațiilor.
În primăvara anului 2022, Buzăul a început umplerea cu apă a Canalului de Vest, după care a început să furnizeze apă către balastierele și zonele piscicole cu care are contract ANIF.
