Omul de afaceri Sergiu Băhăian, care s-a îmbogățit la mijlocul anilor ’90, cu ajutorul unui joc piramidal pus la cale prin firma Sabina Product, încearcă să forțeze ieșirea din închisoare printr-un mod original. Băhăian a fost și patron al clubului de fotbal Gloria Buzău. Condamnat pentru fraude economice dar și pentru că a ordonat uciderea a patru oameni ai străzii, „regizorul morții” cere judecătorilor să aibă parte de același statut pe care-l au cei care au primit pedepse pe viață. Paradoxal, o astfel de poziționare l-ar ajuta să iasă mai repede de închisoare.
La finalul lunii septembrie, Curtea de Apel București trebuie să judece contestația depusă de Sergiu Băhăian împotriva unei decizii a Tribunalului București, prin care acesta solicită „comutarea pedepsei închisorii de 30 de ani la pedeapsa de 25 de ani de închisoare”, în condițiile în care a împlinit 60 de ani și „poate beneficia de clemență din partea instanței”. Problema este că articolul din Codul Penal la care Băhăian a făcut referire, se aplică doar în cazul condamnaților pe viață.
„Călăul de boschetari”, judecat după o lege din 1969
În plus, Băhăian a invocat un articol de lege care a fost modificat. Astfel, în noul cod penal, detențiunea pe viață poate fi înlocuită cu pedeapsa închisorii pentru 30 de ani (față de 25 de ani, cum era în vechiul Cod Penal), după împlinirea vârstei de 65 de ani (față de 60 de ani, în vechiul Cod Penal).
„Examinând cererea formulată de petent în raport cu prevederile art. 58 Cod penal, tribunalul reţine că în speţă nu sunt întrunite condiţiile cerute de art. 58 Cod penal pentru a se dispune comutarea pedepsei de 30 de ani închisoare la care petentul a fost condamnat, cu pedeapsa închisorii pe timp de 25 de ani, petentul nefiind condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață”, se arată în decizia Tribunalului București, contestată de Băhăian.
Nu este prima dată când Sergiu Băhăian invocă aplicarea Codului Penal din 1969 ca lege „mai favorabilă”. În 2020, el obținut decontopirea a patru pedepse cuprinse între 10 și 26 de ani, rezultând o condamnare totală de 30 de ani. Dacă va reuși să convingă judecătorii să aplice și acum legea mai favorabilă, Băhăian ar putea cere și eliberarea din închisoare. În legea veche, condamnații trecuți de 60 de ani pot fi liberați condiționat după executarea efectivă a 15 ani de detenție, dacă au fost stăruitori în muncă și au dat dovezi temeinice de îndreptare. Sergiu Băhăian este închis din ianuarie 2010, și ar putea scăpa de închisoare peste doi ani, dacă ar obține statut de condamnat pe viață.
Punea oamenii străzii să ia credite, apoi comanda uciderea lor
Sergiu Băhăian a fost un controversat om de afaceri care, în anul 1995, a înființat firma Sabina Product, un joc piramidal de tip „Caritas”. În perioada în care afacerile cu Sabina Product erau înfloritoare, Băhăian a făcut un fel de mecenat artistic, finanțând producții precum „Asfalt Tango”, film al lui Nae Caranfil (1995), sau albumul „Născută toamna”, realizat de Loredana Groza, în colaborare cu Direcția 5, tot în 1995. Având studii în domeniul regiei de teatru, Băhăian, care reprezenta o firmă de impresariat artistic, Excessive Art Management, reuşise să adune o echipă de artişti tineri, cu care a pregătit, în octombrie şi noiembrie 2009, un spectacol de teatru, fotografie şi design vestimentar, numit „De amorul artei”. Începând cu anii 2000, a format o rețea ce se ocupa cu infracțiuni financiare, acoperite cu crime în serie. Mai exact, afaceristul se folosea de oameni ai străzii, cărora le cumpăra haine și le oferea hrană. Ulterior, aceștia contractau credite bancare mari, după care „dispăreau” fără urmă.
Procurorii DIICOT au obținut probe că „boschetarii” erau uciși la comanda lui Sergiu Băhăian. Primul cadavru, aparținând lui Lucian Cernat, a fost găsit în 2006, plutind în Dunăre, după ce a fost aruncat de pe podul rutier de la Cernavodă. Al doilea, Emil Leonte, a fost ucis cu lovituri de ciocan, iar trupul său a fost aruncat în canalul Dunăre-Marea Neagră. Ionel Ulezu, un alt om al străzii, a fost sedat și îmbătat, după care îngropat de viu, într-o curte din satul Măgura, județul Constanța. Cadavrul său a fost găsit într-o groapă de doi metri, peste care se turnase o placă de beton, peste care se construise o toaletă. În fine, în 2008, a mai fost găsit un cadavru, cel al lui Petrică Catalan, îngropat tot sub o placă de beton.
De la milioane întoarse cu lopata, la condamnări pe bandă rulantă
În anii ’90, învârtea milioanele cu lopata, dar procurorii DIICOT l-au trimis în arest după ce a pus la cale un joc piramidal în urma căruia zeci de mii de români au rămas fără bani. Apoi, cu ajutorul unor complici, ar fi comandat uciderea mai multor persoane care deveniseră „pioni” într-un scenariu halucinant.
În urma anchetei efectuată de DIICOT, s-a demonstrat că Sergiu Băhăian a constituit o reţea de tip mafiot, care se ocupa cu infracţiuni financiare, dar şi cu omoruri în serie.
Sergiu Băhăian, fost finanţator al clubului de fotbal Gloria Buzău o scurtă perioadă de timp, a fost condamnat în 2013 de magistraţii Curţii Supreme la 26 de ani de închisoare. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru înşelăciune, omor şi fals. Alături de cinci executanţi, Sergiu Băhăian a fost arestat pentru că a ordonat uciderea a cel puţin patru persoane în judeţul Constanţa. Bărbaţii, cunoscuţi ca asociaţi ai lui Băhăian, au fost omorâţi după ce creierul operaţiunii a tras ţepe de peste 650.000 euro mai multor firme folosindu-se de identitatea acestora. Astfel, el a încercat să scape de anchete după ce pe numele său au fost depuse mai multe plângeri penale. Victimele erau îngropate de vii sau aruncate în Canalul Dunăre-Marea Neagră. În momentul reţinerii, Sergiu Băhăian a încercat să fugă cu o maşină, lovind un poliţist şi rupându-i mâna.
Pentru a-şi pune în aplicare planul, Sergiu Băhăian a folosit metoda „pionilor” pe care i-a „mutat” în aşa fel încât profitul său să fie maxim, iar prejudiciul creat de gruparea sa a fost de 2.706.948,7 lei (echivalentul a 640.939,98 euro).
Procurorii DIICOT au demonstrat, pas cu pas, că „Regizorul morţii” s-a folosit de oameni ai străzii pentru a contracta credite bancare, după care a ordonat ca aceştia să fie ucişi. În schimbul serviciilor oferite de oamenii fără adăpost, Sergiu Băhăian îi îmbrăca, oferindu-le mâncare şi băutură. Numai că, la un moment dat, boschetarii au devenit incomozi. Lipsit de scrupule, „călăul de boschetari” le-a cerut complicilor să acţioneze fără milă. Oamenii au fost îmbătaţi de complicii lui Băhăian, fiind apoi ucişi cu mai multe lovituri de ciocan în cap. Cadavrele au fost aruncate în canalul Dunăre-Marea Neagră sau îngropate în ciment. Sergiu Băhăian a fost capturat în luna ianuarie a anului 2010, după o urmărire ca-n filmele de acţiune.
În luna aprilie a anului 2020, fostul om de afaceri a cerut ca pedeapsa să îi fie redusă. Aflat în Penitenciarul Giurgiu, la jumătatea lunii martie 2020 Băhăian a primit o nouă lovitură din partea conducerii Penitenciarului Giurgiu. Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au formulat, la Judecătoria Giurgiu, o contestaţie la executarea pedepsei lui Sergiu Băhăian, după ce, pe numele deţinutului, au ajuns, în România, alte două condamnări pe care acesta le-a suferit, în trecut, în Spania şi Italia. Potrivit unor surse judiciare, citate de gândul.ro, ar fi vorba despre o condamnare de doi ani în Italia şi alta de nouă luni în Spania pentru infracţiuni care ar avea legătură cu piaţa prostituţiei.
