Care sunt comunele buzoiene în care școlarii vor deveni curând amintire

În anul 2023, în România există unități administrativ-teritoriale fără niciun copil mai mic de 4 ani, potrivit datelor Recensământului. De asemenea, sunt zone în care în ciclul primar abia sunt șapte-opt copii înscriși la școală. În cazul a patru localități românești – Ceru-Băcăinți, Ponor, Bătrâna și Bunila -, la grupa de vârstă 0-4 ani e trecută o steluță, adică nu există niciun copil, arată o analiză HotNews.ro.

• Ceru-Băcăinți (Alba): 10 sate în componență, zero nașteri. Comuna e formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri. Are, potrivit Recensământului recent încheiat, 227 locuitori. Înainte vreme avea de două ori mai mulți, iar acum zece ani tot mai veneau pe lume câțiva copii. Pe OLX găsiți la vânzare piatră de Ceru Băcăinți, piatră care provine cel mai probabil din casele (toate construite din piatră – loc unic din acest punct de vedere în România) abandonate. Istoricul localității este de asemenea fabulos. Dar trecutu-i mare nu validează tristu-i viitor.

• Ponor – aproape 500 de locuitori, niciun copil mic. Ponor este o comună în județul Alba, formată din satele După Deal, Geogel, Măcărești, Ponor (reședința), Valea Bucurului și Vale în Jos. De la recensământ la recensământ numărul locuitorilor scade, iar cei mai mulți localnici sunt din grupa de vârstă 50-55 de ani. Comuna menționează existența a doar nouă copii cu vârsta 10-14 ani. La grupele de vârstă 0-4 ani și 5-9 ani sunt trecute steluțe.

• Bătrâna – cea mai puțin populată localitate din România. Comuna cea mai mică din România – Bătrâna din județul Hunedoara – are numai 88 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2011, când s-au recenzat 127 de locuitori.

• Bunila, Hunedoara. Cinci sate, zero nașteri. Comuna are circa 500 de oameni. Din raportul pe 2022 al primarului rezultă că s-au înregistrat zero căsătorii, două decese, iar gradul de încasare la buget a taxelor și impozitelor locale de 80 la sută.

Trei comune buzoiene cu sub 2 la sută copii mai mici de patru ani

În România sunt circa 30 de localități în care ponderea micuților de sub 4 ani e mai mică de 2 la sută. În județul Buzău sunt trei astfel de unități administrativ-teritoriale. Este vorba despre localitățile  Pardoși (unde ponderea copiilor sub 4 ani e 1,9 la sută), Blăjani (ponderea de 1,88 la sută) și Colți (1,36 la sută).

De asemenea, o altă mare problemă o reprezintă cifra în scădere abruptă a copiilor înscriși în ciclul primar școlar. În cinci localități din Vaslui, scăderea acestora este de peste 50 la sută în ultimii opt ani. Județele Vaslui, Caraș-Severin, Brăila și Gorj sunt cele cu cel mai mare recul al populației școlare înscrise în ciclul primar… Iar dacă mergem mai departe pe firul cifrelor, în localitatea vasluiană Muntenii de Sus, scăderea populației școlare înscrisă în ciclul primar are o scădere de aproape 70 la sută (calcule sunt valabile pentru ultimii opt ani). Urmează (din punct de vedere al magnitudinii reculului), vasluienii din Pogonești, Muntenii de Jos, Suletea, Vutcani și orașul Murgeni.

Patru localități buzoiene fără nou-născuți în ultimul an

Sunt opt localități în România în care, în decursul unui an de zile, nu a fost înregistrată nici măcar o naștere. Populația îmbătrânește și se stinge și astfel ajungem în situația în care în satele mai îndepărtate ale țării noastre trăiesc din ce în ce mai puține persoane. În urmă cu zece ani lucrurile stăteau altfel, dar în prezent situația este una gravă. Mai rău este că, din totalul celor opt localități, patru sunt în județul Buzău și câte una în județele Alba, Arad, Hunedoara și Vâlcea.

Chiliile (în trecut Trestioara) este una dintre comunele buzoiene în care într-un an nu s-a născut niciun copil. Unitatea administrativ-teritorială este formată din satele Budești, Chiliile (reședința), Crevelești, Ghiocari, Glodu-Petcari, Poiana Pletari și Trestioara. La ultimul recensământ localitatea adăpostea 500 de suflete.

Mărgăritești este o altă comună în care nu se mai nasc copii. Comuna avea circa 1.000 de oameni acum 20 de ani. La cel din 2011 mai rămăseseră 800, iar acum sunt puțin sub 500.

Celelalte două comune din județul din Buzău cu zero nașteri în ultimul an sunt Murgești (trei sate, peste 700 de locuitori, în 2002 avea peste 1.100 de locuitori) și Pardoși.

Populația Buzăului este deja bătrână, arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică. În anul 2012 în Buzău erau 21.184 de persoane care aveau 80 de ani sau mai mult, în timp ce în anul 2022 numărul acestora a ajuns la 23.172, indicând o creștere de 9,38 la sută.

Celelalte comune din România în care nu s-a născut niciun copil într-un an sunt Ceru-Băcăinți (Alba), Bunila (Hunedoara), Nicolae Bălcescu (Vâlcea). În România sunt alte 20 de localități în care s-a născut un singur copil într-un an.

Statisticile nu arată bine

În 2022 s-au născut cu peste 25.000 de copii mai puțin decât în 2021, fiind anul în care s-a înregistrat un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică. În 2022 au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021, scrie hotnews.ro.

De asemenea, în județul Caraș-Severin numărul copiilor de sub 14 ani a scăzut cu aproape 25 la sută între cele două recensăminte (cel din 2021 și cel din 2011). Din punct de vedere al numărului de unități de învățământ și al necesarului de profesori este un dezastru. Scăderi de 20 la sută ale numărului de copii de școală sunt și în Olt, Gorj, Hunedoara și Teleorman.

„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat zilele trecute la o conferință profesorul Vasile Ghețău, director al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

Societatea se schimbă și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere. În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.

Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Ceea ce poate fi și o lovitură dată imaginii de familie tradițională pe care comunitățile rurale încearcă să o promoveze. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50 la sută: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș sunt doar câteva exemple. Peste 70 la sută dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă – sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.