România rămâne cu tot mai puține fabrici de zahăr în țară, situație care reduce capacitatea de producție și determină un procent mai mare al importurilor. În acest context, Agrana România a înregistrat un profit de peste două milioane de euro în anul precedent.
Războiul din Ucraina a determinat o schimbare în profitul Agrana pentru anul 2021, din cauza costurilor mai mari pentru producție dar și din cauza transportului, care nu s-a mai realizat atât de ușor. Potrivit ra-portului Agrana, veniturile grupului pentru anul financiar 2021-2022 au fost de 2.901,5 milioane de euro, înregistrându-se o creștere semnificativă față de anul anterior. În schimb, profitul operațional (EBIT) a fost de 24,7 milioane de euro, înregistrându-se o scădere față de anul anterior. Această scădere s-a datorat unei cheltuieli nete cu elemente excepționale care au însumat 68,9 milioane de euro (comparativ cu 11,9 milioane de euro anul trecut), cauzată în principal de pierderile din depreciere în legătură cu războiul din Ucraina.
„Până la izbucnirea războiului, eram pe deplin pe drumul cel bun pentru a ne îndeplini obiectivele și, dacă nu ar fi fost cheltuielile negative unice legate de război, am fi atins o creștere semnificativă a EBIT ghidată. Asta pentru că, din punct de vedere operațional, exercițiul financiar 2021-2022 a fost foarte satisfăcător. Pe segmentul Fructe, o campanie bună de procesare a merelor în 2021 a dus la o redresare a afacerii de concentrat de suc de fructe, în timp ce pe segmentul Amidon, prețurile istorice ridicate ale etanolului au fost motivul cheie pentru o performanță EBIT foarte puternică realizată în special în a doua jumătate a anului. În segmentul de zahăr, utilizarea capacității fabricilor a fost îmbunătățită datorită volumelor mai mari de sfeclă”, explică CEO-ul Agrana, Markus Mühleisen.
Elementele financiare nete au reprezentat o cheltuială de 16,1 milioane euro în exercițiul financiar 2021-2022 (anul precedent: cheltuială netă de 18,5 milioane euro), o îmbunătățire determinată în principal de efectele mai favorabile ale conversiei valutare. Cheltuielile nete cu dobânzile au scăzut, de asemenea, comparativ cu anul precedent. Profitul înainte de impozitare a scăzut de la 60,2 milioane euro din anul precedent la 8,6 milioane euro.
Activele totale la 28 februarie 2022, au ajuns la 2,64 miliarde euro, o creștere moderată față de anul trecut (28 februarie 2021: 2,47 miliarde euro), cu o rată a capitalurilor proprii de 48,5 la sută (28 februarie 2021: 53,8 la sută). Datoria netă la 28 februarie 2022 se ridica la 532 milioane euro, în creștere cu 88,5 milioane euro față de nivelul de la sfârșitul anului 2020|21. Rata de angrenare la data bilanțului a fost astfel de 41,5 la sută (28 februarie 2021: 33,4 la sută).
Veniturile din segmentul Zahăr au crescut cu 14,6 la sută față de anul precedent. Volumul total de vânzări de produse din zahăr a crescut semnificativ în 2021|22 față de anul precedent, cu diferențe între diferitele piețe de zahăr Agrana.
Pentru anul financiar 2022-2023, Agrana se așteaptă la o creștere foarte semnificativă a profitului operațional (EBIT). Această prognoză se bazează pe ipoteza că războiul din Ucraina este temporar și rămâne limitat la nivel regional, că aprovizionarea fizică cu energie și materii prime este asigurată și că piețele țintă ale Grupului și piețele de achiziții se normalizează parțial în acest nou exercițiu financiar. De asemenea, Agrana se așteaptă și presupune că, prin contracte ajustate cu clienții, va putea transfera mai departe prețurile semnificativ crescute plătite în special pentru materiile prime și energie.
Se închide fabrica de la Luduș
Piața prelucrării zahărului din România nu este pe drumul cel bun, iar țara noastră va depinde din ce în ce mai mult de zahărul din import, pentru că cele două fabrici nu vor putea acoperi necesarul din piață.
Gigantul francez Tereos, cel care deține fabrica de la zahăr de la Luduș, a semnat actul care aprobă închiderea tuturor liniilor de activitate ale fabricii, inclusiv liniile de producție, ambalare și logistică, și inițierea, în etape, a procesului de concediere colectivă a angajaților, Consiliul de Administrație fiind împuternicit să stabilească graficul de închidere și concediere. În acest context, primarul din Luduș, Ioan Cristian Moldovan, a explicat că fabrica deține în zonă 25 de hectare de teren. Amintim că fabrica din Luduș funcționa din anul 1965. Totuși, aceasta a acumulat pierderi în ultimii ani, potrivit profit.ro.
De asemenea, datele înregistrate de Ministerul Finanțelor arată că Tereos România avea la finalul anului 2021 un număr de 174 de salariați. Totodată, compania raportase la acel moment afaceri de 158 de milioane de lei și pierderi de 7 milioane de lei.
Falimentul fabricilor de zahăr
Guvernul României a publicat un document care arată că au fost închise mai multe fabrici de zahăr, în contextul eliminării cotelor de producție de zahăr de la 1 octombrie 2017. Astfel, din cele patru fabrici care funcționau în 2017 au fost închise trei: Zahărul Oradea (a fost închisă în anul 2017), Antrepriza Zahăr Bod (a fost închisă în anul 2020) și Tereos acum.
Prin urmare, în prezent, în România mai funcționează o singură fabrică de zahăr, respectiv Agrana România, care are două sucursale. Sucursala din Roman, județul Neamț, procesează sfecla de zahăr, iar sucursala Buzău procesează zahăr brut din trestie importat.
Producția de zahăr din sfeclă de zahăr a asigurat doar 25 la sută din consumul național, în condițiile în care necesarul anual este de 500.000 de tone. Mai mult, închiderea fabricii Tereos ar înjumătăți producția națională de zahăr de la 118.750 de tone în 2021 la circa 50.000 de tone în acest an, potrivit documentului. Diferența de necesar este asigurată din importul de zahăr brut în vederea rafinării (peste 30 la sută) și a zahărului alb importat.
Dacă la nivelul anului 2017, în România existau peste 1.400 de cultivatori de sfeclă de zahăr, în 2021 au rămas în jur de 453 cultivatori, iar în prezent mai există doar 160, care au încheiat contracte cu Agrana România.
India restricționează exporturile de zahăr
India a impus restricţii la exporturile de zahăr, pentru prima dată în ultimii şase ani, plafonând exporturile din acest sezon la zece milioane de tone, conform unui ordin guvernamental publicat marţi, pentru a preveni creşterea preţurilor pe plan intern, după ce un volum record a fost vândut pe piaţa globală, transmite Reuters, preluată de Agerpres. După anunţarea deciziei, preţul zahărului rafinat la Londra a urcat cu peste 1 la sută. Guvernul a cerut exportatorilor să solicite permisiunea pentru orice livrări în afara ţării în perioada 1 iunie – 31 octombrie. India este cel mai mare producător mondial de zahăr şi al doilea mare exportator după Brazilia. De asemenea, India este al doilea mare producător mondial de grâu.
„Guvernul este îngrijorat de preţul ridicat al alimentelor şi, de aceea, încearcă să se asigure că rămâne suficient zahăr în ţară pentru a acoperi necesarul intern”, a declarat un dealer din Mumbai, angajat la o firmă globală de trading. Iniţial, India intenţionase să restricţioneze exporturile de zahăr la opt milioane de tone, dar, ulterior, Guvernul a decis să majoreze cantitatea datorită estimărilor privind producţia ridicată a ţării.
