Administrația Bazinală Buzău-Ialomița (ABA) a derulat, luna trecută, un proiect prin care și-a propus să studieze poluantul reprezentat de plastic (macroplastic-fracția >25mm și micro–plastic-fracția <5mm), poluant care, din cursurile de apă interioare, prin Dunăre, ajunge în Marea Neagră.
Studiile au fost realizate în zona-pilot reprezentată de râul Buzău, de la limita cu județul Covasna și până în aval de localitatea Pătârlagele, zonă ce a inclus și lacul de acumulare Siriu. „Studiului fracției numită «macroplastic» s-a bazat pe analiza vizuală macroscopică a deșeurilor, conform unei Proceduri operaționale concepută în cadrul proiectului, prin adaptarea pentru apele interioare (râuri și lacuri) a Ghidului Comisiei Europene privind monitorizarea deșeurilor din mările europene (Guidance on Monitoring of Marine Litter in European Seas-2021). Este primul studiu realizat la nivel național pe fracția de macroplastic”, anunță ABA Buzău-Ialomița.
Lacul Siriu, sufocat de gunoaie
Lipsa de bun simț a oamenilor se reflectă în procentul covârșitor de deșeuri din plastic care plutesc pe râul Buzău, respectiv 93 la sută din totalul acestora. Nepăsarea oamenilor a dus la priveliștile în care gunoaiele se adună pe râu și sunt purtate mai departe, ajungând pe maluri și poluând mediul.
Se pare că mulți dintre oameni nu sunt obișnuiți cu coșurile de gunoi, iar din concluzia studiului ABA Buzău-Ialomița reiese că 60 la sută dintre deșeurile de plastic sunt din categoria PET, urmată de fragmente rezultate din degradarea obiectelor din plastic și obiecte care au legătură cu tacâmuri și veselă. Dintre aceste deșeuri, 68 la sută sunt de unică folosință.
Studiul a mai relevat un fapt neplăcut, anume că cea mai mare abundență a gunoaielor a fost stabilită în punctele de investigare de pe acumularea Siriu. Reprezentanții ABA Buzău-Ialomița explică acest lucru prin faptul că originea deșeurilor este localizată amonte de lac, acumularea Siriu reprezentând doar un punct de colectare în timp.
Totodată, abundența mai scăzută în punctele de investigare de pe râul Buzău se explică prin faptul că depozitele sunt locale, dar curgerea râului realizează, mai ales în sezonul cu debite mari, „o curățare” a malurilor. Cu alte cuvinte, curenții de apă înlătură, într-o anumită măsură, acumulările de deșeuri, însă acest lucru nu este posibil pe Lacul Siriu.
ABA Buzău-Ialomița a finalizat aceste studii prin igienizarea locurilor în cauză, acțiuni la care s-au implicat reprezentanți ai instituției, elevi, voluntari, precum și reprezentanți ai primăriilor din județ.
La nivel național e și mai rău
Un studiu efectuat anul trecut a relevat că principalele râuri din România sunt poluate cu microplastic, adică acele microparticule solide din plastic, insolubile în apă, cu o dimensiune mai mică de 5 mm, care nu pot fi identificate cu ochiul liber. Probele au fost colectate din următoarele râuri și lacuri: Argeș – Vidraru și Oltenița; Bistrița Aval – jud. Neamț; Dâmbovița – București și Joița; Dunăre – Orșova, Turnu-Măgurele și Galați; Ialomița, jud. Ialomița; Mureș – Hațeg; Olt – Călimănești și Islaz; Prut – județul Iași; Siret Galați; Someșul Mare – Bistrița; Someșul Mic – Cluj; Prut; Văcărești – Izvor și Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamț; Lacul Razim – Constanța.
„Din păcate, situația apelor din România este, în momentul de față, una greu încercată. Astăzi (22 martie 2021, n.r.), cu ocazia Zilei Internaționale a Apei, împreună cu Ambasada Marii Britanii și cu colegii parteneri, am reușit să facem primul studiu național care ne arată dacă în România sunt microplastice și dacă putem să facem ceva. Am analizat în această perioadă de trei luni și jumătate apele reprezentative pentru români, și care străbat România de la nord la sud și de la est la vest. Am colectat 21 de probe din cele mai reprezentative ape ale României. Rezultatele ne-au arătat că există microplastic și nanoplastic în toate apele pe care le-am studiat”, spunea, anul trecut, Andrei Coşuleanu, președintele și fondatorul „Act for Tommorow”.
Printre recomandările incluse în documentul de cercetare, se află aceea a promovării cooperării la nivel regional între instituțiile responsabile, în vederea dezvoltării de măsuri interguvernamentale, care să vizeze prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a Dunării și Mării Negre.
Cum majoritatea acestor cursuri de apă străbat zone tranzitate de un număr mare de turiști, unele dintre recomandări au vizat și dezvoltarea unor rețele de apă potabilă gratuite în zonele turistice din România, pentru prevenirea generării de deșeuri din ambalaje de plastic, precum și interzicerea produselor ce utilizează anumite tipuri de ambalaje în zonele turistice în vederea limitării deșeurilor din ape.
Până la aceste măsuri este nevoie, însă, ca oamenii să înțeleagă că aruncarea gunoaielor în ape sau în păduri nu este o atitudine adecvată, ci dăunează grav mediului înconjurător, iar efectele acestor acțiuni se răsfrâng asupra tuturor.
