Actualitate

„Răpirea din Irak”, (probabil) ultimul act

Sirianul care l-a ajutat pe Omar Hayssam să fugă din țară a bătut statul român la CEDO

Cetățeanul sirian care l-a ajutat pe Omar Hayssam – cel care a devalizat Foresta Nehoiu și a organizat răpirea celor trei jurnaliști români în Irak, printre ei aflându-se și buzoianca Mari Jeanne Ion –  să fugă din țară a câștigat la CEDO procesul deschis împotriva statului român. Mustafa Tartousi a obținut o hotărâre potrivit căreia nu a avut parte de un proces echitabil în România. Hotărârea CEDO a fost publicată recent în Monitorul Oficial.

Mustafa Tartousi (foto sus), a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru sprijinirea lui Omar Hayssam, din care a executat efectiv 5 ani. CEDO l-a acuzat pe Tartousi și pe baza unei declarații a vărului acestuia, ulterior denunțătorul retrăgându-și depoziția în fața unui notar.
Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat, însă, că prima declarație este cea utilă cauzei, respingând toate cererile privind reaudierea vărului lui Tartousi.

În cadrul anchetei, în 30 octombrie 2006, Parchetul General a solicitat autorităților libaneze sprijin pentru localizarea și audierea lui Youssef Tartousi. În noiembrie 2007, autoritățile libaneze au informat autoritățile române că persoana în cauză a fost audiată, prin comisie rogatorie, iar din documentele întocmite cu acest prilej reieșea că, în cadrul depoziției făcute la 18 octombrie 2007, Youssef Tartousi ar fi descris în detaliu relația care ar fi existat între Omar Hayssam și Mustafa Tartousi și modul în care acesta din urmă s-a implicat pentru ieșirea din țară a lui Hayssam.

În octombrie 2012, instanța de fond l-a achitat pe Mustafa Tartousi, pe motiv că veridicitatea faptelor de care era acuzat nu fusese dovedită. Parchetul General a formulat însă apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Tartousi a cerut audierea vărului său, Youssef, prin comisie rogatorie sau prin videoconferință, dar ÎCCJ i-a respins cererea și l-a condamnat la 7 ani de închisoare.

Audierea martorului esențial, refuzată de Înalta Curte

Cetățeanul sirian a sesizat CEDO în 2015, iar hotărârea a fost pronunțată în noiembrie 2021. Potrivit deciziei CEDO, afaceristul sirian a solicitat Înaltei Curți să îl audieze pe vărul său fie prin intermediul unei comisii rogatorii, fie prin videoconferință.

„La 17 iunie 2014, Înalta Curte a respins cererea, pe motiv că fuseseră deja instrumentate suficiente probe pentru a dovedi elementele de fapt a căror existență reclamantul a dorit să fie stabilită astfel. Prin Decizia din 7 octombrie 2014, Înalta Curte (…) l-a condamnat pe reclamant la 7 ani de închisoare cu executare, pentru înlesnirea ieșirii din țară a autorului unor acte de terorism. Faptele de care reclamantul a fost acuzat au fost stabilite pe baza rapoartelor de monitorizare a terminalelor telefonice ale terților, a declarației date de Y.T. prin comisie rogatorie și care îl incrimina pe reclamant, precum și pe baza declarațiilor lui S.I., B.C.L. și E.H”, se menționează în hotărârea Curții Europene.

În document se mai susține că „respectiva comisie rogatorie din 18 octombrie 2007 pentru audierea lui Y.T. (Youssef Tartousi, vărul lui Mustafa Tartousi, n.r.) a fost înființată în cadrul unui proces penal, fără ca reclamantul să fi fost informat cu privire la aceasta. Ulterior, în cursul procedurii judiciare, Y.T. nu a mai fost audiat nici în fața curții de apel, nici în fața Înaltei Curți” și „în nicio etapă a procedurii reclamantul nu a fost în măsură să adreseze întrebări
acestui martor”.

ÎCCJ nu a luat „toate măsurile rezonabile”

CEDO mai susține că „Înalta Curte nu pare să fi ținut seama de relevanța declarației martorului Y.T. atunci când a decis să nu admită cererile reclamantului de a obține citarea martorului respectiv”: „Înalta Curte nu a avut în vedere, în niciun moment, adoptarea unor măsuri pentru a-i oferi persoanei în cauză posibilitatea de a obține audierea acestui martor al acuzării, fie solicitând înfățișarea acestuia la proces, fie prin altă procedură. Având în vedere abordarea strictă adoptată de Înalta Curte în unele cauze anterioare, Curtea nu este convinsă că aceasta a luat în considerare <toate măsurile rezonabile> pentru a asigura înfățișarea lui Y.T. la proces și pentru a-i permite astfel reclamantului să obțină audierea acestuia”, se mai precizează în hotărârea instanței europene.

În final, CEDO a apreciat că Mustafa Tartousi nu a avut posibilitatea, în niciun stadiu al procedurii, de a-l interoga pe martor sau de a obține audierea acestuia, ceea ce a condus la un proces inechitabil în ansamblul său.

După ce a ieșit din penitenciar, în 2019, Tartousi a demarat procedurile pentru a nu fi extrădat. A solicitat judecătorilor constănţeni să fie lăsat să rămână în țară, în contextul în care, prin senţinta de condamnare s-a dispus ca, după executarea pedepsei, să fie expulzat în Siria și să obţină dreptul de şedere pe teritoriul României. În final, acesta a obținut dreptul de rămâne în România unde și-a continuat afacerile.

Scandalul fugii lui Omar Hayssam

Omar Hayssam a fost creierul operațiunii de răpire a trei jurnaliști români, în Irak, în aprilie-mai 2005. Sirianul a fost arestat în România la 5 aprilie 2005. În iulie 2006, Hayssam a fost eliberat din arest și a fugit din țară. În urma scandalului și-au dat demisia Radu Timofte – șeful SRI, Gheorghe Fulga – șeful SIE, Virgil Ardelean – șeful DGIPI și procurorul general al României, Ilie Botoș.

La 13 iunie 2007, Hayssam a fost condamnat la 20 de ani de închisoare și la o despăgubire de câte 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnaliști răpiți în Irak în 2005. Până în vara lui 2013 acesta a fost dat în urmărire internațională prin Interpol, fiind acuzat de terorism. În 19 iulie 2013 a fost predat Poliției Române pentru a executa pedeapsa de 20 de ani pentru acte de terorism.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare