Educație

FOTO | Proiectul buzoian „Clase de inspirație finlandeză” s-ar putea extinde în țară

Orașul  Buzău și-a propus anul trecut, și a și reușit, să creeze clase de inspirație finlandeză și nu la una-două școli, ci în 15 deodată. După primul an de la implementarea acestui sistem, rezultatele înregistrate îi fac pe cei care au avut această inițiativă, în speță municipalitatea buzoiană, dar și pe cei care l-au pus în aplicare, respectiv cadre didactice și Inspectoratul Școlar Județean, să decidă continuarea acestui proiect. În prima etapă, „24 de învățători, 36 de educatoare, 12 directori «plini» și directori adjuncți s-au format prin programul «Clase de inspirație finlandeză» în vederea promovării stării de bine a copilului”, spune inspectorul general școlar Daniela Palcău, care le-a și înmânat acestora, împreună cu ambasadoarea Finlandei și cu formatorii finlandezi, la finalul conferinței de presă desfășurate miercuri,  „certificatele de absolvire”.

Primele rezultate ale programului educaţional, așa cum se văd ele în perspectiva autorităților locale, ale cadrelor didactice, ale experților și ale formatorilor finlandezi, au fost oferite pe parcursul conferinței de presă, care i-a adus la aceeași masă pe reprezentanții municipalității – primarul Constantin Toma și viceprimarul Oana Matache -, pe reprezentanții Finlandei – respectiv ambasadorul Marjut Akola, Maaret Viskari, director Global Education, Hame University of Applied Sciences (HAMK), Ari Pokka, senior Expert in Education, Președinte al Confederației Internaționale a Directorilor din Educație (ICP) Kangasnieni Jouni, director de program la Education Finland (Agenția Națională pentru Educație din Finlanda), dar și ai școlii din această țară -, pe formatori, pe cadrele didactice care au participat la formare sau care ar dori să intre în acest program începând cu anul școlar viitor, pe reprezentanții Ministerului Educației – Sorin Ion secretar de stat în Ministerul Educației, Radu Szekely, consilier al ministrului Educației -, Natalia Intontero, pe președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, conducerea ISJ Buzău și, nu în ultimul rând, deputații Laurențiu Țepeluș și Romeo Lungu.

Ambasadorul Finlandei, Excelența Sa Marjut Akola, și-a exprimat aprecierea sa față de autoritățile locale, și bucuria de a se afla de față la acest eveniment, și a subliniat și aprecierea sa pentru că lucrurile au decurs astfel încât proiectul s-a putut desfășura și în pandemie. „Sunt onorată să fiu aici; orașul Buzău este un oraș al inspirației, ne inspiră pe noi în ceea ce facem. Ultima dată când am venit aici, în august, la fel am observat, inițiativa aceasta ca fiind remarcabilă; o apreciez, o susțin. Țin să mulțumesc și apreciez că acest proiect a continuat în pofida faptului că au fost cei doi ani pandemici. Este foarte de apreciat acest fapt. Trăim vremuri volatile. Reușim să mergem înainte în pofida acestor vremuri provocatoare”, a spus ambasadorul Finlandei.

De ce sistem de educație finlandez la Buzău?

Derulat în premieră  națională la Buzău, aflat sub patronajul Ambasadei Finlandei în România, „Clase de inspiraţie finlandeză” este un program care a oferit oportunitatea copiilor din clasele pregătitoare din școlile pilot din sistemul public  de învăţământ selectate să beneficieze de implementarea pedagogiei alternative finlandeze la clasă.

De ce sistem de educație finlandez? La această întrebare răspunde primarul Constantin Toma, care spune simplu ceea ce știm cu toții: educația finlandeză a ocupat mult timp şi în mod constant cele mai bune poziţii în toate tipurile de evaluări. „Trebuia să găsim un model. Educația românească a căzut foarte mult, iar acel test, PISA, spune extraordinar de mult despre cât de jos am ajuns. Nu este posibil ca unul din doi copii să nu înțeleagă ce citește sau să nu fie în stare să facă socoteli simple de aritmetică. Am găsit modelul finlandez, ca pe cel pe care îl putem prelua. Am fost în Finlanda. Am trimis o echipă acolo, feedback-ul a fost grozav. Am pornit la treabă și mulțumesc doamnei ambasador care ne-a ajutat enorm, pentru că ne-a dat încredere, pentru că mergi la un drum și nu știi unde vei ajunge. Iată că după un an de zile suntem primii în România care, în sistemul public, intrăm cu 15 școli în clase de inspirație finlandeză. Ne dorim mult mai mult. Ne dorim  să ajungem cu tot învățământul buzoian, de la grădiniță la nivel de clasa a VIII-a cel puțin, să desfășurăm activitate în sistem finlandez. Cred că va fi un succes și ne va asigura în viitor, pentru că fără educație și fără cultură nu vom avea nici un viitor”, a explicat primarul Constantin Toma punctul de pornire al acestui demers educațional, care va continua și va merge în tandem cu unele schimbări anunțate și de oficialii din Ministerul Educației, care au recunoscut că sunt susținute astfel de inițiative ce aduc schimbare în bine și conduc către debirocratizare.

De altfel, una dintre propunerile pe care programul implementat la Buzău  le aduce Ministerului Educației este renunțarea la  partea birocratică care înseamnă întocmirea a foarte multe hârtii și rapoarte pe care trebuie să le facă profesorii și directorii, care le mănâncă din timpul pe care l-ar putea folosi pentru a realiza activități cu copiii. „S-a renunțat la partea birocratică în care pierdeau ore pentru  a scrie rapoarte, timp  pe care l-ar fi putut petrece în aer liber  cu copiii.  Despre acest  lucru este și propunerea pe care acest program o aduce  inclusiv Ministerului Educației. Tocmai de aceea am avut astăzi cu noi reprezentanți de la Minister, dar și din Parlament,  pentru că cel mai important lucru pe care experții finlandezi l-au spus – îl știam, dar acum s-a demonstrat până la nivelul de grădiniță și de educator -, este că profesorii, nu dintr-o rea voință sau lipsă de dorință de a face lucrurile bine, ci pentru că mult timp din  activitatea lor se concentrea­ză pe raportări și pe acele hârtii, iar acum s-au concentrat mai mult pe activități”, a mai spus primarul Toma.

Propunerea claselor de inspirație finlandeză, acceptată pe loc de Minister

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a fost pe aceeași frecvență cu administrația buzoiană în ceea ce privește necesitatea implementării unui astfel de proiect, despre care a spus că l-a aprobat imediat ce i-a fost adus la cunoștință,  că nu îi pare rău că a luat această decizie și că dat cel mai rapid aviz care a fost vreodată dat de Ministerul Educației.

„Astăzi este vorba despre un semnal important pe care îl dă Ministerul cu privire la un lucru important care trebuie să se producă în învățământul românesc. Și anume încurajarea inițiativelor care aduc beneficii elevilor, pentru că despre elevi este vorba, despre descentralizarea sistemului; este un sistem inerțial, cel mai mare sistem public din România, prin urmare este extrem de important pentru noi să încurajăm astfel de inițiative și să luăm ce este bun din ele. Aprobarea foarte scurtă și rapidă pe care am dat-o nu face altceva decât să arate aprecierea Ministerului față de astfel de inițiative bune”.

Care este pasul următor

Municipalitatea va realiza, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean, un raport scris pe care îl vor prezenta, până la sfârșitul verii, Ministerului Educației. De asemenea, vor mai realiza și un documentar unde se va putea observa întreg progresul acestui proiect, atât în sălile de clasă, dar în care va intra și feedbackul de la părinți, copii și de la educatorii care au lucrat în acest program, precum și de la directorii și experții educatori cu care au lucrat. Acest raport va fi necesar pentru că rezultatele și schimbările de la nivelul celor 15 școli în care a fost implementat proiectul educației finlandeze se văd cu ochiul liber.

„Noi vom lansa proiectul și pentru alte școli. Astăzi au fost alături de noi și directori ai școlilor care nu sunt cu noi în acest program, iar cadrele didactice care își doresc să devină formatoare pentru acest tip de pedagogie vor primi atât sprijinul nostru local, cât și sprijin de la Ministerul Educației pentru a-și forma colegii din municipiu, pentru început, și din județ, și, dacă se va dori, chiar și  la nivel național, pentru că, așa cum povesteau doamnele directoare din testimoniale, deja acest lucru s-a întâmplat la nivel de școală. Acest lucru nu s-a redus numai la o clasă – două, cât au fost în pilot, ci au împărtășit aceste experiențe”, a precizat viceprimarul Oana Matache.

Interes și din partea altor județe

Buzăul aduce noutăți în sensul îmbunătățirii educației, creând chiar un trend la nivel național în această direcție. Chiar și oficialii recunosc că schimbările se petrec mai greu în acest sector, dar că sunt încurajate inițiativele care aduc schimbarea de jos în sus, așa cum este, de fapt, și conceptul finlandez promovat în sistemul educațional buzoian.

„Am fost contactați de un domn deputat de la Ialomița care dorește să ducă acest program acolo; totodată de la Bacău, atât de consilieri locali, cât și de o directoare a unei școli publice care nu a putut ajunge astăzi. Primarul și viceprimarul Brașovului au declarat într-o conferință comună că își doresc să aducă acest program pentru că nu aducem pur și simplu pedagogia finlandeză, sistemul nostru românesc rămâne tot sistemul nostru românesc de învățământ, ci am luat cele mai bune practici care se pot adapta pe cultura și specificul nostru local”, mai spune viceprimarul Oana Matache.

Am reușit să-i impresionăm pe finlandezi!

La capitolul concluzii, care s-au desprins după primul an de la adaptarea sistemului de educație finlandeză la nevoile învățământului local, aflăm că sunt și practici folosite de cadrele didactice buzoiene care i-au impresionat pe reprezentanții din Finlanda. Despre ce i-a impresionat pe formatorii finlandezi și ce ar dori să preia din învățământul buzoian ca și metode de lucru, ne explică viceprimarul Oana Matache: „Cadrele didactice din România fac foarte multe lucruri și obiecte împreună cu copiii; grădinițele și școlile primare sunt minifăbricuțe și se poate vedea și în cadrul târgului și au acea atenție pentru detalii și reușesc să ajute elevii să se concentreze și să-și canalizeze foarte bine atenția asupra unei activități și primind acum această libertate acum de a nu mai pierde timpul cu alte activități de tipul hârtiilor au reușit să le dezvolte mai mult și au fost încurajați să facă acest lucru, iar finlandezii au fost impresionați și au preluat aceste tipuri de activități de  manualitate, care ajută și partea cognitivă, mai ales concentrarea”.

Un alt punct tare pe lista formatorilor finlandezi în ceea ce privește învățământul din municipiul Buzău este faptul că  școlile acționează în proiecte care țin cont de strategia orașului. „Au spus că acest lucru i-a impresionat foarte mult, pentru că nu sunt atât de individualizate școlile, le gândesc într-un program comun și cu alte școli, dar și cu ceea ce se întâmplă în oraș, așa cum ați văzut acea strategie «eco», cu economia circulară, exact ceea ce promovăm noi la nivel de municipalitate, ceea ce ne bucură și pe noi foarte mult pentru că înseamnă că ne-am atins scopul, dar și pe ei i-a impresionat că sunt atât de interesați de ceea ce se întâmplă în comunitate, nu strict în școală”.

Un sistem care deschide porți către alte proiecte

La ce nevoi răspunde sistemul finlandez la Buzău? Tipul acesta de școală încurajează dezvoltarea și a altor proiecte interesante și benefice pentru copii, spune viceprimarul Oana Matache, care precizează că școlile au fost încurajate să solicite sprijin, iar cadrele didactice au prins curaj și au venit în fața municipalității cu propuneri de proiecte valoroase. Școala finlandeză aplicată la sistemul de învățământ buzoian reprezintă o fereastră pe care acum pătrund multe beneficii.

„Cred că noi avem foarte multe spații optime pentru petrecerea timpului liber al copiilor, dar și a timpului educațional. Avem parcuri frumoase, avem zone verzi și era această nevoie de a-i încuraja pe profesori să-i scoată pe copii la activități în aer liber. Și noi, ca municipalitate, avem acel program «Școala din parc», pentru a-i aduce cât mai mult în aer liber, o învățare și sănătoasă și apropiată de mediu;  activitățile și trainingul pe care le-au avut au reușit să le dea acel imbold și motivație suplimentară, pentru că nu lipsește creativitatea cadrelor noastre didactice.

Le-am dat și noi curaj pentru a putea să ne ceară și mai multe, pentru că este normal ca școlile și grădinițele să ne ceară nouă, municipalității, sprijin permanent. Cred că prin acest program au căpătat și mai mult curaj să facă acest lucru și noi îi așteptăm cu brațele deschise, cu propuneri. Au venit cu multe propuneri de proiecte foarte frumoase prin care duc copii în curțile școlilor la activități. De exemplu, Școala 11 vrea că facă amfiteatru în aer liber, Școala 15 a făcut o grădină cu șah în curtea școlii. Și exemplele continuă.  Ne dorim reconectarea copiilor cu natura pentru că trebuie să ne uităm la realitatea de astăzi în care copiii petrec foarte mult timp în față cu mediile digitate, și avem nevoie să facem eforturi mult mai mari decât în urmă cu cinci ani când nu ne confruntam cu acest aspect. La Buzău, educația este principalul aspect care ne interesează și restul gravitează în jurul educației și culturii”, precizează viceprimarul Oana Matache.

Clase de inspirație finlandeză II

„Anul viitor vor continua să aplice metodele și le vom acorda tot sprijinul în acest sens, și din partea experților finlandezi și din partea noastră. Cei care vor dori să devină formatori la rândul dumnealor o vor putea , pentru că vor intra într-un program suplimentar de formare și, așa cum au spus experții finlandezi, anul școlar 2022-2023 va însemna clase de inspirație finlandeză II. E foarte important să ducem la capăt ceva și să prezentăm și rezultatele și bineînțeles să așteptăm și alte unități de învățământ să intre în program. Noi gândim ca ciclu de grădiniță de trei ani, de primară, cinci ani”, mai spune Oana Matache.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare