Sănătate

Radiografia sistemului sanitar buzoian

Pandemia de Covid-19 a adus în prim-plan problemele din sistemul sanitar din țară, motiv pentru care românii au început să fie din ce în ce mai interesați să afle care este starea reală a sistemului sanitar și care sunt beneficiile pe care un român le poate avea din partea spitalelor publice. De aceea, în cele ce urmează, vom prezenta detaliat care este situația sistemului sanitar din județul Buzău și cauzele care au produs cele mai multe decese, în ultimii 30 de ani.

Cele mai multe decese din județul Buzău sunt înregistrate pe fondul problemelor apărute în timpul sarcinii, iar cele care apar în cazul unor patologii – cum sunt cele de ordin digestiv și genito-urinar -, sunt peste media națională. La polul opus, în județul Buzău se înregistrează decese care sunt sub media națională în urma bolilor sistemului nervos și celor endocrine. De asemenea, nici bolile infecțioase nu produc la fel de multe decese în rândul buzoienilor, potrivit unor date ale Institutului Național de Statistică (INS).

În ceea ce privește infrastruc­tura sanitară buzoiană, avemcinci spitale publice în tot județul: Nehoiu, Râmnicu Sărat, Săpoca, Municipiul Buzău și Smeeni.

România se confruntă cu un deficit major de medici după exodul fără precedent al acestora. Se estimează că peste 40.000 de medici au părăsit sistemul începând cu anul 2008 și au ales să profeseze, în prezent, în alte state. În aceste situații, consecințele sunt clare: timpul de așteptare este mai mare, iar numărul pacienților pe care un medic trebuie să îi trateze este din ce în ce mai mare. În prezent, România are doar 3,2 medici la mia de locuitori, una dintre cele mai scăzute rate din Uniunea Europeană. Pe lângă cei 12.000 de medici de familie care activau în 2020 în sistem, la nivel național mai există 2.700 de anesteziști, peste 2.200 de cardiologi, peste 3.000 de interniști, 3.000 de generaliști și 2.900 de oncologi, alături de medici de alte specialități. În total, în sistemul medical public sunt peste 45.000 de doctori. Potrivit specialiștilor, la baza exodului medicilor au stat nivelul salarial și dotările inferioare din spitale.

La Buzău, cei mai mulți medici sunt în Spitalul Județean de Urgență, 211, potrivit panorama.ro, dar un număr mare de doctori se regăsește și în spitalul din Râmnicu Sărat, acolo unde 55 de medici tratează pacienții, respectiv în spitalele din Nehoiu și Săpoca unde sunt 16, respectiv 15 medici. Medici de spital se mai regăsesc și în localitățile Pârscov (1), Măgura (4) și Unguriu (9), dar și în Smeeni (8) și Merei (2). La nivelul întregului județ sunt 1.258 de pacienți la un singur medic.

Sistemul sanitar din România rămâne în continuare centrat pe spitale, un sistem care presupune cheltuieli mari din toate punctele de vedere. Numărul de paturi din spitale, la nivel național, este foarte mare, peste media din alte state europene. Teoretic, accentul ar trebui pus pe medicina primară, adică pe medicina de familie și cea ambulatorie, pentru că, în acest moment românii se prezintă direct la camera de gardă pentru a-și rezolva problemele. 44 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate din România au mers către servicii spitalicești, în 2019, în timp ce media europeană este de 29 la sută. Centrarea pe medicina de spital se vede și din numărul mare de unități medicale: 376 spitale publice în România în 2020. Datele INS arată că cele mai multe se regăsesc în centre universitare: Cluj, Iași și București, unde este depășit pragul de zece unități.

La nivelul județului Buzău, cele mai puține paturi publice din spitale se regăsesc în Smeeni, unde unitatea medicală dispune doar de 40 de paturi pentru pacienți. Cea mai mare unitate medicală din județul Buzău pune la dispoziția pacienților un număr de 999 de paturi, care nu pot însă acoperi nici măcar populația municipiului Buzău. Spitalul din Râmnicu Sărat este al doilea în privința numărului de paturi disponibile, având 405 locuri pentru pacienți, în timp ce spitalul din Săpoca are doar 325 paturi publice. În Unguriu, deși sunt mai puțini medici în comparație cu localitatea Săpoca, numărul paturilor se apropie de 400, respectiv 390. În spitalul din Nehoiu, cei 16 medici au în sarcină 130 de paturi publice, iar cei patru medici de la Măgura, 115.

În continuare, în România există localități în care oamenilor le este greu să aibă acces la sistemul sanitar, pentru că nu dispun nici măcar de un cabinet unde medicul de familie să fie prezent și să îi poată evalua pe cei care nu pot ajunge la cel mai apropiat spital din oraș. Peste 550.000 români nu au un medic de familie în proximitate, situație în care se află peste 2,52 la sută din populația țării, după cum arată un studiu realizat de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF). La nivel național sunt 327 de localități din mediul urban care nu dispun de medic de familie.

Chiar dacă la nivel național cea mai mare pondere o reprezintă medicii de familie, 12.000, cabinetele acestora sunt distribuite inegal pe teritoriul țării. O problemă gravă, care a intrat deja în atenția experților din sănătate, este legată de îmbătrânirea medicilor de familie, pentru că în urma acestora vin prea puțini absolvenți care vor să practice această ramură a medicinei.  Din păcate și în Buzău se întâmplă acest lucru, iar numărul localităților în care nu profesează medici nu este deloc mic. Buzoienii din 15 localități nu au acces la un medic de familie. Este vorba despre localitățile Cătina, Colți, Bozioru, Odăile, Cănești, Chiliile, Sărulești, Valea Salciei, Pardoși, Buda, Năeni, Racovițeni, Robeasca, Largu și Scutelnici. În timp ce aceste localități nu au niciun medic de familie, altele se bucură de mai mulți, cum este cazul localităților Berca sau Nehoiu, acolo unde sunt câte cinci cabinete de medicină de familie. Cele mai multe cabinete se regăsesc, însă, în municipiul Buzău, acolo unde numărul acestora ajunge la 64. Și municipiul Râmnicu Sărat înregistrează 20 de cabinete de medicină de familie.

Număr mare de decese survenite în sarcină

În anul 2020, județul Buzău a fost cu mult peste media națională în privința deceselor provocate în sarcină, la naștere sau lăuzie, media fiind cu 27,2 la sută peste cea națională. La polul opus, însă, sub media națională, în 2020, apar decesele provocate din cauza afecțiunilor din perioada perinatală (perioada cuprinsă între a 28-a săptămână de gestație și a 7-a zi după naștere, n.r.), procesul mortalității fiind în minus cu 52,6 la sută.

Mortalitățile de la nivelul județului au fost peste media națională, în perioada de referință, în cazul bolilor aparatului circulator (3,7 la sută), bolilor aparatului digestiv (18,9 la sută), bolilor sistemului nervos (21,5 la sută), boli ale metabolismului (13,3 la sută), tulburărilor mintale (16,6 la sută)  și în cazul tumorilor (11,6 la sută).

Rata mortalității evitabile în România este a treia cea mai ridicată din Uniunea Europeană, principalele cauze de deces fiind cauzate de bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar și consumul excesiv de alcool. Cancerul de prostată și cel mamar fac mai multe victime în categoria deceselor din cauze ce pot fi tratate. Studiile de specialitate evidențiază că povara mortalității cauzate de cancer este considerabilă în România, cu aproximativ 95.000 de noi cazuri la nivelul anului 2020 și aproximativ 54.000 de decese în același an, conform raportului State of Health in the EU 2021. România se situează peste media europeană la decesele cauzate de cancer, iar acest lucru indică nu doar „deficiențe în diagnosticarea timpurie a cancerului, ci și o ineficiență a tratamentelor administrate bolnavilor”, după cum se precizează în raport.

Codașii Europei la speranța de viață

Speranța de viață a românilor la naștere este a doua cea mai scăzută din Uniunea Europeană. Accesul mai rapid la investigații și tratament a crescut media de viață a românilor față de anii 2000. Cu toate acestea, România pică testul când vine vorba despre speranța de viață la naștere și speranța la o viață sănătoasă. Cel mai recent raport realizat de Comisia Europeană, State of Health in the EU 2021, evidențiează că deșii ambii indicatori au înregistrat îmbunătățiri în perioada 2010-2019, avansul a fost umbrit de pandemia care a venit în 2020. Media de vârstă în România este de 75 de ani, la nivel european lăsând în urmă doar un stat, Bulgaria. La polul opus, în topul națiunilor cu cea mai ridicată speranță de viață se regăsește Franța, unde o femeie trăiește 88 de ani, iar un bărbat 84. Clasamentul este completat de italieni, urmați de nordici.

Doar fărâmituri pentru programele de prevenție

România alocă doar 1,4 la sută din bugetul destinat Sănătății către programele cu scop preventiv, plasându-se, astfel, la mare distan­ță față de Franța sau Italia, state care se pot lăuda că dețin recorduri în ceea ce privește speranța de viață la nivel european. Dintre statele europene, cei mai mulți bani în prevenție îi alocă Suedia, respectiv 165 de euro pe cap de locuitor, în timp ce România alocă doar 8 euro pe cap de locuitor. Prevenția este o preocupare și pentru Germania, care alocă 148 de euro pe cap de locuitor.

Ce a lăsat în spate pandemia de Covid-19

Virusul Sars-Cov-2 a produs numeroase decese în 2020, numărul acestora crescând lent în primăvara anului 2020, urmând ca, în toamna și iarna aceluiași an, numărul acestora să crească considerabil. Potrivit specialiștilor, numărul deceselor provocate de virusul Sars-Cov-2 ar fi mult mai mare față de cel de prin statistici, o explicație în acest sens fiind capacitatea mică de testare din România. Statisticile INS arată că decesele cauzate de Covid-19 sunt cuprinse fie în categoria „boli infecțioase”, fie în categoria „boli respiratorii”, în funcție de cum au completat medicii fișa de deces a pacientului.

Articole similare