Problema clădirilor cu risc seismic crescut din Buzău este cunoscută tuturor, iar celebra „bulină roșie” marchează aceste construcții cu structura șubrezită din cauza cutremurelor puternice, a trecerii timpului sau a erorilor de construire. Primarul Constantin Toma cunoaște situația acestora și a declarat, în repetate rânduri, că va reabilita aceste blocuri, pentru ca oamenii să nu mai stea cu teamă în propriile case.
La Buzău, lista oficială a clădirilor cu risc seismic include 44 de astfel de imobile, cu precădere în centrul orașului, de altfel și cea mai veche zonă a municipiului. Aici se încadrează majoritatea clădirilor de pe strada Cuza Vodă, care au fost construite între anii 1880 și 1926. La fel se întâmplă și în cazul blocurilor de pe strada Obor, care au fost construite în anul 1962 sau în cazul celor de pe Aleea Trandafirilor, care sunt din anul 1960. Pe listă mai figurează clădiri de pe strada Independenței, Piața Teatrului, Parîng, Colonel Buzoianu, Griviței, Transilvaniei, Bulevardul Nicolae Bălcescu sau cartierele Micro XIV și Micro V.
Sumele necesare unei asemenea reabilitări sunt destul de mari, iar municipalitatea anunța, în urmă cu ceva timp, că dorește să acceseze fonduri europene, lucru pe care l-a și reușit, de altfel. Primăria municipiului Buzău a primit suma de 111 milioane de euro cu TVA (95 de milioane euro fără TVA), pentru reabilitarea a 40 de clădiri cu risc seismic crescut, o performanță uriașă la nivel național. „Peste 95 milioane de euro atrase deja de Primăria Municipiului Buzău la primul apel de proiecte al PNRR-Valul Renovării. Municipiul Buzău a atras 50 la sută din bugetul alocat județului pentru eficiență energetică la blocuri și peste 50 la sută din bugetul național alocat reabilitării clădirilor cu risc seismic. Urmează apelul pentru școli și educație”, a anunțat viceprimarul Oana Matache.
Fondurile insuficiente nu au fost, însă, singura piedică din procedura de reabilitare, ci și încăpățânarea oamenilor, care cu greu s-au lăsat convinși să semneze documentele necesare demarării procedurii. Aceștia au dat crezare zvonurilor venite din diverse surse rău intenționate, iar primarul Toma a fost nevoit să meargă personal în aceste blocuri, pentru a-i convinge pe oameni că măsura este în beneficiul lor.
Principalul motiv de îngrijorare al locatarilor din blocurile cu „bulină” a fost că vor fi nevoiți să achite costul reabilitării, lucru neadevărat, deoarece întreaga sumă va fi suportată din fondurile europene. Inconvenientul este că locatarii vor fi mutați, pe parcursul lucrărilor, în alte locații, printre care și fostul sediu al Companiei de Apă, urmând să se întoarcă la casele lor după ce va fi terminată treaba.
„Legat de banii europeni, am dat lovitura! A fost o chestie extraordinară! Echipa de la Primărie, foarte mică, dar foarte voioasă și harnică, a luat 56 la sută din toți banii care se puteau lua de către un municipiu, la nivel național, pe «Valul Renovării», însemnând 95 de milioane de euro fără TVA, adică 111 milioane cu TVA. 40 de blocuri intră în reabilitare totală. Aici e și blocul 41 din Micro XIV care avea foarte multe probleme și o parte dintre oameni nu doreau să îl reabiliteze. Am fost personal acolo, i-am convins și au semnat, până la urmă (…) Trebuie să îi convingi pe oameni, pentru că sunt multe suspiciuni, sunt alimentați din diferite surse, inclusiv de răuvoitori. Când s-a aflat (de finanțare, n.r.), m-am trezit cu alte asociații că «dom’le, noi nu suntem în blocurile alea 40», pentru că nu s-au trezit la timp. N-au făcut documentele la timp, nu voiau să semneze…”, a spus primarul Buzăului.
