Proiectul unui fost senator de Buzău a devenit lege la doi ani după dispariția acestuia din politică
Camera Deputaţilor a adoptat decizional un proiect de lege iniţiat de fostul senator social-democrat de Buzău Eugen Teodorovici care prevede evidenţierea bacşişului pe nota de plată şi pe bonul fiscal, iar sumele care provin din bacşis vor fi distribuite angajaţilor integral şi banii din bacşiş sunt consideraţi venituri cu reţinere la sursă, fără a fi cuprinse în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi nici nu intră în zona de aplicare TVA. Proiectul de lege a fost adoptat de către deputați la trei ani și jumătate după ce a fost depus de Teodorovici la Senat, pe 4 septembrie 2019 – camera superioară a Parlamentului l-a votat pe 16 octombrie 2019 – și la doi ani după ce acesta a ieșit definitiv din politica românească.
Conform legii adoptate de către deputați, operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0 şi 15 la sută din valoarea consumaţiei. Prevederile ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023, iar nerespectarea acestor dispoziţii pot fi sanţionate cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.
Legea reglementează definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului. Astfel, bacşişul se defineşte ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.
Pe 8 noiembrie, cât a fost emis raportul favorabil la proiectul de lege, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, deputatul PNL Bogdan Huţuca arăta că bacşişul poate fi plătit atât cu cardul, cât şi în numerar, la opţiunea clientului: „În ultimii ani s-a extins plata cu cardul în detrimentul plăţii în numerar. Tocmai de aceea, oferim posibilitatea ca bacşişul să fie plătit de clienţi şi atunci când plătesc cu cardul şi atunci când plătesc în numerar. Dacă clientul este o entitate juridică, atunci el poate înregistra bacşişul ca şi cheltuială de protocol, deductibilă în limitele prevăzute de Codul fiscal pentru cheltuielile de acest tip”, explica atunci Huţucă.
De asemenea, legea stabileşte clar că bacşişul astfel reglementat nu poate fi reconsiderat de către autorităţile fiscale ca venit de tip salarial sau asimilat salariilor, iar în acelaşi timp, în oglindă, nici operatorul economic nu poate înregistra drept cheltuială distribuirile de bacşişuri către salariaţi. Deci singura sarcină fiscală stabilită de lege asupra acestor sume este impozitul pe venit de 10 la sută.
Totodată, este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacşişului. Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.
Pe 16 octombrie 2019, Senatul a adoptat proiectul, ca prim for sesizat, iar votul de marţi al Camerei Deputaţilor a fost decizional. Prin urmare, legea urmează să fie trimisă la promulgare.
